marți, 12 ianuarie 2016

Primum Mobile




Arta plastica contemporana romaneasca


Samir Mihail Vancica


Metropolis Art Collection, Bucuresti


18 ianuarie - 12 februarie 2016






    METROPOLIS ART COLLECTION și DANAART GALLERY vă invită la expoziția personală Primum Mobile a artistului Samir Mihail Văncică, cu participarea specială a artistei Maia Ștefana Oprea. Expoziția va putea fi vizitată între 18 ianuarie - 12 februarie 2016 la galeria Metropolis Art Collection situată la parterul Metropolis Centre, Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, București, de luni până sâmbătă între orele 12:00-20:00 (duminica este închis). Vernisajul va avea loc joi, 
21 ianuarie 2016, ora 18:30.
    Primum Mobile reunește peste 40 de picturi și desene de diferite dimensiuni și pe suporturi variate (pânză, pfl, hârtie maruflată) la Metropolis Art Collection, transformând acest spațiu într-un loc de meditație estetică.
    Samir-Mihail Văncică (n. 1988, București) este absolvent al Universitații Naționale de Arte din București, având studii de licență (clasa Lect. Univ. Dr. Ion Anghel, 2010), de master (clasa Conf. Univ. Dr. Petru Lucaci, 2012) și numeroase expoziții de pictură în țară și străinatate (Italia, Grecia, Kosovo, SUA).
    Parte din conceptul artistului este și expunerea a 4 lucrări ale soției sale, Maia-Ștefana Oprea-Văncică (absolventă a UNAB, cu un îndelungat și bogat traseu artistic - www.maiaoprea.ro), fapt prin care întregul proiect este pus în dialog cu un alt punct de vedere artistic, anunțând astfel viitoare colaborare a celor doi în spațiul artei contemporane. Ponderea pe care o au aceste patru lucrări in economia proiectului este si o dovadă pentru locul central pe care Maia îl ocupă în planul ideatic și artistic al lui Samir.
   Expoziția va fi deschisă de curatoarea Daniela Zbarcea și de artistul Ion Anghel, joi, 
21 ianuarie 2016, începând cu ora 18:30.

   Primum Mobile (lat., proton kinouv gr.) - Primul mișcător, cauza primă. A zecea și ultima sferă cerească în cosmologia antică (e.g. Aristotel, Ptolemeu). Acestei sfere ipotetice îi era atribuită puterea de a mișca celelalte nouă sfere de sub ea în jurul centrului ocupat de către Pământ. În filosofia medievală (e.g. Thomas Aquinas, Dante Alighieri) primum mobile reprezintă un topos intermediar care mărginește, într-un mod paradoxal, atât sfera lumii vizibile (i.e. universul) cât și sfera lumii inteligibile/intangibile (Empireul), al cărei centru este nicăieri și ale cărei margini sunt pretutindeni (cf. Nicolas Cusanus, Blaise Pascal et al.).
   Primul mobil al strângerii laolaltă a acestor lucrări este pentru mine "l'amor che move il sole e l'altre stelle" (Dante, v. 145, Canto 33, Paradiso), iubirea care se manifestă atât în cele mai neînsemnate cât și în cele mai înalte creații ale spiritului, iubirea care se manifestă ca viață a spiritului călător și a celui creator. Fiind născută în mintea umană, sintagma primum mobile își are cea mai bună aplicare tot în cercul conștiinței, al vieții spirituale, ca instrument de cunoaștere. Am ales să fac din acest concept izvorul creației mele, aducându-l din sfera științei cosmografice pre-copernicane în propria mea lume, pe care mi-o făuresc iconologic și pe care vreau să o dezvălui celorlalți. Această punere în scenă își dorește să aducă un imn de laudă iubirii prin mijloacele picturii.
   De la conceperea și până la materializarea acestei expoziții au fost multe trepte de urcat și de coborât. Parcursul acestui proiect a fost influențat eminamente de întâmplările vieții mele sociale (raportarea la Celălalt și la lumea exterioară) și cele ale vieții interioare (emoții, vise, meditații), la care cred că Providența participă într-un mod mereu transcedent înțelegerii mele. Diversele serii de lucrări expuse la centrul Metropolis reprezintă astfel trecerea dintr-o ipostază într-alta, un itinerariu artistic asemenea călătoriei lui Dante prin multiplele nivele ale realității nevăzute. Ipostazele mele artistice sunt corelate întâmplărilor recente din viața mea, pe cat de umane pe atât de minunate, schimbări ontologice profunde: întâlnirea iubitei (dubla instanță de iubit și iubitor), căsătoria (instanța de soț) și (instanța de tată) nașterea fetiței noastre Meira (ebr. - iluminare).
    Am urmărit alăturarea de elemente antagonice în raporturi juste pentru a crea compoziții de peisaj mistic, nelumesc, dar real prin însăși fantasticul pe care îl închipuie cu vigoare - întrepătrunderea de geometrii opuse. Tema principală presupune interogarea posibilității de exprimare a sinelui prin pictură, a unei lumi interioare personale sau a unei viziuni distincte asupra nevăzutului și atemporalului, asupra originii și destinului a ceea ce este dat și creat pentru și întru conștiința noastră.
    Ceea ce îmi mișcă ființa este dubla ipostaziere de om și artist, om care traiește și iubește și artist care vrea să (se) înțeleagă și să (se) exprime într-un mod accesibil oricărei minți deschise, pornind de la faptul de a fi îndrăgostit și învăluit de iubire. Oglindirea a două lumi substanţial diferite, aparent incompatibile, și reconcilierea diferențelor ontologice implicite ale acestor lumi! Convexitatea uneia se preface în concavitatea celeilalte, iar punctul lor de tangenţă, aflat pretutindeni, se desface în sfera înţelegerii privitorului, în punctul lui de vedere ce cuprinde Cerul şi Pământul laolaltă. Sub bolta universului meu plastic totul este un joc de corelative, de subtile ierarhii cerești ce se revarsă peste întinderea de granit a realității familiare, univers pe care vă invit să-l priviți, să-l cunoașteți, să-l interpretați, să-l criticați.
***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu