Lansare de carte
Hanul Manuc, Bucuresti
28 ianuarie 2016
Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la o dublă
lansare organizată în ziua de joi,
28 ianuarie 2016, ora 17:00, la Hanul Manuc.
Această manifestare continuă seria de evenimente care promovează activitatea
editorială a Muzeului Municipiului Bucureşti din anul anterior şi se înscrie în
eforturile de valorificare a unui bogat patrimoniu, dar şi a unor studii şi
cercetări de specialitate.
Dr. Georgeta Filitti va prezenta volumul Actele domnilor
Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Mihaela
Rafailă. Oportunitatea de a lansa primul număr al Revistei de Cercetări
Arheologice şi Numismatice va fi dezbătută de către Dr. Cristian Schuster,
cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie Vasile
Pârvan al Academiei Române şi de Dr. Emanuel Viorel Petac, preşedintele
Societăţii Numismatice Române, cercetător ştiinţific în cadrul Cabinetului
Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.
Familia Racoviță, o veche familie românească din Moldova,
după cum susține Dionisie Fotino în Istoria generală a Daciei, a fost
reprezentată în mod strălucit de către Mihai Racoviță, care a ocupat dregătoria
de spătar. Strămoșul lor, Racoviță Cehan, a primit la botez acest nume,
deoarece se pare că s-a născut la mănăstirea Racoviță din satul Pungești, pe
când mama sa se afla într-o bejenie în fundul Racovei.
Colecţia de "Documente” a Muzeului Municipiului Bucureşti
numără 120 de acte care provin din răstimpul domniilor celor 3 reprezentanți ai
familiei Racoviță-Cehan – Mihai Racoviță (1730-1731 și 1741-1744), Constantin
Racoviță (1753-1756 și 1763-1764) și Ștefan Racoviță (1764-1765). Sunt
prezentate acte pentru care s-a folosit drept suport pergamentul și hârtia
folio sau difolio, cu sau fără filigran. Ca tipologie documentele sunt diverse
– hrisoave, porunci, hotărâri, scrisori, plângeri, zapise, diate ș.a. Printre
marii boieri care au beneficiat de atenția domnilor s-au numărat Manolache
Lambrino, soțul Domniței Bălașa Brâncoveanu, sau Ioniță Racoviță. Avem și
câteva acte care se referă la reprezentanții altor naționalități stabilite în
Muntenia, ca de pildă Iosif sticlar, fiul lui Dalil ovreiul, Ursache ovreiul
din Râmnic sau Costandin polcovnic lipovean.
Cele mai multe dintre acte au ca emitent Epitropia
Așezămintelor Brâncovenești. Până la prezenta ediție de documente doar un număr
limitat de acte au văzut lumina tiparului, ori au fost menționate în alte
lucrări de-a lungul timpului.
Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice
Noul proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi
Numismatice, are menirea de a valorifica cercetarea în domeniul arheologiei şi
numismaticii, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut
un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul
ultimilor ani.
Publicaţia reprezintă un spațiu de dezbatere ştiinţifică
deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile
care valorifică cercetarea de teren, dar şi pentru cele teoretice. Oferim
posibilitatea publicării unor studii, articole, rapoarte de cercetare,
discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică
de specialitate, dar şi a unor articole de sinteză sau studii de detaliu
privind diverse categorii de artefacte, cadrul cronologic întinzându-se de la
paleolitic până la secolul XX.
Primul număr al acestei publicaţii include 14 lucrări
ştiinţifice semnate de cercetători atât din cadrul Muzeului Municipiului
Bucureşti, cât şi din alte instituţii muzeale sau institute de cercetare precum
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, Institutul de
Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Române, Cabinetul Numismatic al
Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul
Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa şi
Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” din Vâlcea.
Toate contribuţiile editate în cadrul acestei publicaţii
sunt atent verificate de un comitet ştiinţific compus din reputaţi specialişti
din domeniul istoriei precum Adina Boroneanţ, Adrian Ioniţă, Adrian Majuru,
Eugen Nicolae şi Aurel Vîlcu. Colegiul de Redacţie al revistei este format din
muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus asigurarea
ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea acesteia în baze de date
internaţionale.
În vederea editării următoarelor numere din cadrul
publicaţiei, Colegiul de Redacţie al Revistei de Cercetări Arheologice şi
Numismatice va întâmpina cu interes egal contribuţiile colegilor istorici, dar
şi ale specialiştilor din domeniile înrudite, cu potenţial de integrare în
cunoaşterea istorică. În condiţiile în care, respectând rigorile de expresie
academice, lucrările transmise Colegiului de Redacţie îşi propun să transmită
rezultate ale unor cercetări originale, să supună dezbaterii opinii, teme şi
abordări inovative în domeniul arheologiei şi numismaticii, Revista de
Cercetări Arheologice şi Numismatice va fi onorată să-şi ofere paginile pentru
găzduirea lor.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu