Dragobetele – Ziua îndrăgostiţilor la români

Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti

Bucuresti

21 - 24 februarie 2015

    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti vă invită, în perioada 21 – 24  februarie 2015 ,să sărbătorim împreună Dragobetele – Ziua îndrăgostiţilor la români, eveniment ce face parte din proiectul cultural  Anotimpuri la Muzeul Satului: Primăvara. Sărbătorile Tinereţii.

    Dragobetele, numit şi Cap de primăvară, Cap de vară, fiul babei Dochia, cumnat cu Lăzărică, Sânt Ion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostitele, Năvalnicul, Dragomir, Dragomiru-Florea sau logodnicul păsărilor se sărbătorea în satele româneşti  în date ce diferă de la o zonă  etnografică la alta  - 24 şi 28 februarie, 1, 3 şi 25 martie şi  marca începutul anului agricol.

    Figură pozitivă, simbol al primăverii , patron al dragostei şi al bunei dispoziţii în tradiţia populară românescă şi  identificat cu zeii antici ai iubirii,  Dragobetele este un tânar frumos şi puternic, un zburător  ce se arată în visele celor îndrăgostiţi la început de primăvară.

    Dragobetele este ziua constituirii perechilor, sărbătoarea dragostei şi a fertilităţii atât la animale cât şi la oameni. Se spune că acum ursul iese din bârlog şi îşi caută perechea, păsările încep să-şi construiască cuiburile şi asemeni lor, fetele şi flăcăii se îndrăgostesc.

    În unele zone, în prima zi a lunii Martie, fetele şi femeile tinere strângeau  apă din ultima zăpadă a iernii, numită şi zăpada zânelor ca să se spele tot anul pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, dar şi cu cu apa de pe florile de fragi , ca să fie plăcute şi văzute când merg la  petreceri şi joc peste an – “Floare de fragă/ Din luna lui Martie/ La toată lumea să fiu dragă/ Urâciunile să le despart”.

   Cete de fete şi flăcăi, chiuind şi hăulind se adunau la pădure pentru a culege primele flori ale primăverii ce erau păstrate la icoane până la Sânziene şi folosite în farmece de dragoste. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri,  în jurul cărora tinerii stăteau şi vorbeau. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând urmărite de câte un băiat îndrăgostit, obicei numit zburătorit. Dacă vreo fata era prinsă,  iar băiatul era îndrăgit acesta era  sărutat în văzul tuturor, de unde şi expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul simboliza logodna celor doi, Dragobetele fiind un prilej  prin care cei doi îşi afişau dragostea în faţa comunităţii.

    Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor exista credinţa ca în acestă zi tinerii  trebuie să glumească şi să respecte sărbătoarea, pentru a fi îndrăgostiţi tot anul.

    În această zi, nu se cosea , nu se lucra la câmp şi se făcea curăţenie generală în casă, pentru ca   tot ce urma să fie cu spor. Oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă care nu se sacrificau în acestă zi pentru că, astfel, s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Sărbătoarea era ţinută ca să le meargă bine: păsările să se înmulţească, să fie sănătoase şi să aducă folos. Dragobetele este cel ce îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

    De Dragobete, pe 24 februarie este şi marea sărbătoare a calendarului creştin - Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul.

     Programul manifestării cuprinde: expoziţia de fotografie Dragobetele sărută fetele!, aflată la a patra sa ediţie şi deschisă publicului în Sala Gheorghe Focşa; prezentări de costume, spectacole de cântece şi dansuri ; ateliere de creaţie pentru copii; concursuri cu premii.

    Veniţi să vă întâlniţi cu meşterii populari în târg, să vă îndulciţi cu turtă dulce şi plăcinte şi să cumpăraţi cele mai frumoase mărţişoare!

   Veniţi la Muzeul Satului să sărbătorim cu bucurie Dragobetele,  Ziua românească a îndrăgostiţilor!