Muzeul Municipiului Bucuresti
Oana Marinache
16 octombrie 2014
Călătoria în timp prin Bucureștiul secolului al XIX-lea și
al XX-lea, ne prilejuiește o trecere în revistă a reședințelor membrilor
familiei Știrbey. Familie boierească de origine olteană, se distinge și ridică
la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1849 a prințului Barbu D. Știrbey
(1799-1869). Urmașii săi, de-a lungul a mai multor generații, printr-o abilă
politică de familie, ce a presupus acorduri, partaje și despăgubiri reciproce,
au păstrat proprietățile funciare din țară și au construit nenumărate case în
centrul Bucureștiului.
Dacă Palatul Știrbey din Calea Victoriei a fost recent în
centrul atenției istoricilor și presei, cercetarea în arhivă scoțând la iveală
etape importante ale extinderii proprietății și construcțiilor, celelalte case
sunt mai puțin cunoscute. Surprinzătoare a fost și descoperirea în arhive a
proiectului palatului lui George A. Știrbey, realizat de arh. Nicolae
Ghika-Budești pe Calea Griviței. Tot de numele lui se leagă și casele
prințeselor Ioana Știrbey Rosetti și Adina Știrbey Moruzzi.
Expunerea se bazează, în principal, pe documente de familie,
fotografii și planuri de construcție regăsite în fondurile Arhivelor Naționale
ale României. Ea ne prilejuiește și o călătorie recuperatorie, căci unele
dintre casele lor nu se mai găsesc în forma inițială, suferind intervenții sau
transformări majore sau unele fiind chiar demolate. Este vorba despre casa
familiei Alina Știrbey și a generalului Ioan Emanuel Florescu de la Grădina
Cișmigiului sau despre cea a Marietei Știrbey și a lui Gheorghe Balș, ce s-a
aflat în zona Buzești-Piața Victoriei până la sfârșitul anilor 1980.
Personalități de seamă din secolele trecute, prind astăzi
contur doar prin prisma proprietăților deținute și prin intermediul
documentelor care evaluează, de cele mai multe ori sec, case, grădini,
dependințe, certifică tranzacții sau schimburi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu