Muzeul Municipiului Bucuresti
O evolutie involutiva a Pietei Universitatii
14 august 2014
Piaţa Universităţii este primul loc din Bucureşti în care au
fost concentrate coerent intervenţii urbanistice care nu s-au rezumat doar la
exproprieri pentru lărgirea şi îndreptarea traseului unor străzi ci s-au
completat cu arhitectură, artă de for public şi plantaţii în formule
peisagiste. Procesul de închegare şi dezvoltare a acestui spaţiu urban coerent
a durat mai bine de 75 de ani şi a fost tulburat doar de distrugerile
bombardamentelor din 1944.
Deşi la finele anilor 1960 s-a încercat refacerea
unităţii acestui spaţiu prin reconstituirea corpului central al Universităţii
şi prin extinderea clădirii Societăţii de Asigurări Generala (devenit sediul
central al BCR), ne găsim în prezent în faţa unui spaţiu urban incoerent şi,
prin urmare, parazitat frecvent de tot felul de amenajări temporare care dau
impresia că acesta nu ar fi decât un spaţiu rezidual al capitalei care ar
trebui, cumva, reintegrat social. E trist că acest aspect este rezultat în urma
unui concurs de soluţii de arhitectură şi urbanism însă modul în care a fost
organizat acest concurs nu avea cum să conducă la altceva.
Expunerea de joi
va încerca să explice de ce s-a ajuns în această situaţie.
Prezintă Lect. dr. arh. Adrian Crăciunescu
Cadru didactic la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
Ion Mincu din Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii &
Conservarea Patrimoniului. Venind dinspre ramura "conservării patrimoniului” am
fost condus în timp mai mult spre aspectele administrative ale protecţiei
patrimoniului. Asta poate şi ca urmare a câtorva ani importanţi din carieră în
care am fost funcţionar public, cu funcţii mai mari sau mai mici în Ministerul
Culturii. Aşa se face că sunt membru în Comitetul Internaţional Ştiinţific al
ICOMOS pentru probleme legale, administrative şi financiare (ICLAFI), că ţin
cursurile de "Evidenţa patrimoniului” şi de "Legislaţia patrimoniului” la
filiala noastră de la Sibiu sau că teza mea de doctorat s-a ocupat de istoricul
practicilor administrative ale urbanizării capitalei între 1859 şi 1914. Ca
specialist atestat de către Ministerul Culturii, cea mai mare parte dintre
solicitările pe care le primesc sunt de a întocmi evaluări
istorico-arhitecturale ale imobilelor clasate sau aflate în zone protejate.
Intrarea: 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei
permanente.
Următoarele conferinţe de joi:
Joi 21 august 2014, ora 19:00
Demolarea Bucureştiului cu Andrei Popescu
Joi 28 august 2014, ora 19:00
Ce este un lider? cu Adrian Majuru
Joi 4 septembrie 2014, 0ra 19:00
Carol Popp de Szathmári - Viaţa şi opera II cu Emanuel
Bădescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu