Muzeul Municipiului Bucuresti
Adrian Craciunescu
12 iunie 2014
Patrimoniul construit al Bucureştilor împarte azi societatea în trei părţi. Grosul societăţii e indiferent la patrimoniu pentru că e preocupat mai curând de saga Biancăi sau, cel mult, de soarta câinilor vagabonzi ce animă mereu campaniile electorale. Partea subţire care rămâne se divide între două părţi care se năpustesc una asupra celeilalte – promotorii "progresului” cu orice chip şi promotorii "neclintirii” cu orice chip. Între aceste două părţi nu există o punte reală de comunicare iar prezentarea informaţiei menite să desluşească sensul valorilor patrimoniului bucureştean (sau de aiurea) pare că nu-şi are rostul pentru că unii vorbesc numai de bani iar ceilalţi numai de sentimente.
Mai are cineva timp să şi înţeleagă de ce nu e nevoie să pierzi bani ca să rămâi cu sentimentele care contează şi invers, că nu se întâmplă neapărat să te alegi cu sentimentele zdrobite dacă cineva câştigă nişte bani? Mai are cineva timp să înţeleagă de ce ne nemulţumeşte rezultatul amenajărilor de la Piaţa Universităţii? Mai are cineva timp să înţeleagă faptul că a construi ceva în preajma Atheneului nu e o crimă? Putem oare să aducem acele informaţii care să poată decanta nişte valori care să însemne ceva nu numai pentru indivizi dar care să însemne cu adevărat ceva pentru societate?
Prezintă Lect. dr. arh. Adrian Crăciunescu
Cadru didactic la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii & Conservarea Patrimoniului. Venind dinspre ramura "conservării patrimoniului” am fost condus în timp mai mult spre aspectele administrative ale protecţiei patrimoniului. Asta poate şi ca urmare a câtorva ani importanţi din carieră în care am fost funcţionar public, cu funcţii mai mari sau mai mici în Ministerul Culturii. Aşa se face că sunt membru în Comitetul Internaţional Ştiinţific al ICOMOS pentru probleme legale, administrative şi financiare (ICLAFI), că ţin cursurile de "Evidenţa patrimoniului” şi de "Legislaţia patrimoniului” la filiala noastră de la Sibiu sau că teza mea de doctorat s-a ocupat de istoricul practicilor administrative ale urbanizării capitalei între 1859 şi 1914. Ca specialist atestat de către Ministerul Culturii, cea mai mare parte dintre solicitările pe care le primesc sunt de a întocmi evaluări istorico-arhitecturale ale imobilelor clasate sau aflate în zone protejate.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.
Următoarele conferinţe de joi:
19.06.2014 Retorica adulterulu cu Sebastian Grama
26.06.2014 Fotografi bucureşteni I cu Emanuel Bădescu
10.07.2014 România fără anestezie cu Octavian Buda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu