Romania pamanturi eterne (II)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

IV - Bostinaritul

Teasc cu surub si "grapa" pentru obtinerea cerii din fagurii stupilor de albine, din comuna Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Materia prima (bostina), incalzita in prealabil, este presata prin intermediul unui piston, de grinda masiva a teascului, coborata cu ajutorul surubului excentric, actionat prin invartirea cu ajutorul unei parghii, de mai multi oameni. La terminarea miscarii de rotare a surubului este ridicata grapa cu bolovani, accentuand forta de presare.

Interiorul locuintei de lumanarari din satul Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Interiorul locuintei taranesti reprezinta o unitate functionala si stilistica desavarsita, constand din sistematizarea spatiului prin dirijarea luminii si dispunerea mobilierului (masa marginita de lavite, in unghiul luminos format de peretii cu ferestre si patul, in unghiul intunecos, opus), din echilibrata distributie a valorilor decorative: mobilierul, pictat, friza ceramica si icoanele pictate, pe peretii luminati, iar textilele decorative pe pat si pe culmea instalata deasupra acestuia.

V - Pescuitul

Pescuitul la varsa, la Crisan, in Delta Dunarii. De forma unui con si construita din impletitura de nuiele sau din plasa de inele metalice, varsa este utilizata la pescuitul stationar, cu momeala sau prin asezarea pe curentul apei, in timpul migratiei sturionilor pe Dunare.

Cherhanaua din Mahmudia (jud. Tulcea). Constructie riverana Dunarii, realizata in tehnica palafita (suspendata pe piloti), cu acoperisul din stuf batut, si servind receptionarii recoltei piscicole, sortarii si prelucrarii primare a pestilor (extragerea icrelor, sararea, depozitarea cu ghiata).

Gospodarie de pescar cu moara de vant din comuna Mahmudia (jud. Tulcea). Ansamblu edilitar si arhitectonic, complex ca structura si riguros organizat prin distribuirea constructiilor in cele trei compartimente delimitate cu imprejmuiri proprii; in fata: casa, baia si cuptorul; la mijloc, cu intrarea laterala: grajdul si cotetele; in spate la gradina: moara si grupul sanitar. Constructiile sunt lucrate in tehnica chirpiciului, cu acoperis de stuf batut, iar imprejmuirea complexului, la fatada, din scandura traforata, in rest, din stuf impletit.

Port popular dobrogean din colectiile Muzeului Deltei Dunarii - Tulcea. Incadrat perfect, tipologic si stilistic, portului romanesc, cel dobrogean exceleaza prin bogatia si armonia cromatica (tipic meridionala), prin decorativismul geometric si perfectul echilibru al campilor ornamentali (tipice etniilor agrariene). 

VI - Pastoritul

Galeata cu cupa de muls oile la o stana din muntele Puru (jud. Alba). Cupa de muls (confectionata prin scobire) este instalata printr-un sistem basculant in mijlocul galetii lucrate din doage, continutul sau fiind deversat in vasul mare, dupa indepartarea eventualelor impuritati aparute in timpul mulsului.

Coliba pastorala din comuna Rucar (jud. Arges). Specifica zonei de fanate a Argesului, coliba constituie un ansamblu arhitectonic pastoral multifunctional. Coliba propriu-zisa construite din grinzi cioplite si acoperita cu sita, avand functia de locuinta pentru pastor, adapostul oilor fatatoare si al mieilor amenajat sub polata, prin prelungirea acoperisului colibei pe doi pereti ai acesteia, si ocolul deschis, construit din sparturi de arbori inclinate pe pari asezati intre furci, pentru apararea oilor de animalele salbatice.

Comarnicul stanii din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Compartiment distinct al stanilor tricelulare (de obicei, constructie independenta), servind ca adapost pentru pastori in timpul mulsului oilor. Deschis in fata, el este prevazut in partea dinspre tarcul oilor, cu deschideri prin care sunt introduse oile, una cate una, pentru muls.

Stana din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Constructie pastorala alpina realizata din barne de brad si acoperita cu sita, in patru ape, avand trei incaperi: comarnicul pentru muls, din care se intra in "fierbatoare" (atelierul pentru prelucrarea laptelui) si "branzaria", spatiul amenajat pentru dospirea casului si depozitarea branzeturilor.

Gospodarie pastoreasca cu ocol intarit din comuna Magura (jud. Brasov). Gospodarie pastorala, specifica asezarilor de la mare altitudine, risipite, compusa din casa (datata 1844) si anexe (grajduri, susop, fierbatoare si adosata casei, croznia pentru oi), care inchid ermetic un ocol patrulater prevazut cu poarta mare si portita, in fata si cu portita , in spate.

Interior cu cuptor din gospodaria cu ocol intarit, din comuna Magura (jud. Brasov). Cuptor cu vatra libera si cos de tiraj tronc-piramidal, prevazut cu o cusba rabatabila din metal, pentru atarnarea ceaunului, servind la pregatirea mancarii dar si la incalzirea camerei de zi a gospodariei.

Gospodarie pastoreasca cu curte inchisa din comuna Poiana Sibiului (jud. Sibiu). Specifica Marginimii Sibiului, gospodaria datata 1854 este construita din patru constructii distincte: casa, pe soclu inalt din piatra, cu pivnita, sura cu grajdul avand compartimente special amenajate pentru cornute si ovine, sopronul deschis spre curte, pentru oi si casuta batraneasca cu o singura incapere, toate legate intre ele prin porti inalte din zid de piatra si imprejmuire din grinzi de brad.

Vedere aeriana a unei stani la poalele muntilor Orastiei (jud. Hunedoara). Alaturi de stana, se disting dotarile indispensabile ale unui asemenea complex pastoraL: strunga pentru oi cu comarnicul pentru muls si izvorul cu trocile pentru adapat animalele.

Atelier de cojocar din Salistea Sibiului.

Elevi ai scolii populare de arta din Rasinari, indrumati de Ana Omota. In cele doua centre de veche traditie mestesugareasca in prelucrarea blanurilor si pieilor, transmiterea mestesugului se face prin scolirea noilor generatii de catre cei mai inzestrati creatori populari, astazi, in cadrul claselor externe ale Scolii populare de arta - Sibiu,

VII - Tesutul

Invatarea torsului in Curtisoara (jud. Gorj). Manuirea fusului in torsul de pe furca cere o indemanare transmisa din generatie in generatie, de mii de ani, celE mai vechi urme ale mestesugului (fusoaiele ceramice) datand din epoca neolitica.

Scoarta de lana din zona Branului. Piesa decorativa (paretar) din interiorul locuintelor zonei Branului, realizata la razboiul de tesut in tehnica celor 4 ite, decorul constand din caroiajul geometric ce incadreaza motivul ostiei, realizat printre ite (prin navadire).

Astazi, la razboiul de tesut in comuna Ilva Mare (jud. Bistrita Nasaud). Tehnica tesutului orizontal consta din introducerea suveicii cu "bateala" (firul transversal) printre firele urzelii (firele longitudinale) urmata de indesirea prin baterea cu spata fixata intre "brigle" (in mana dreapta).

Tesaturi si porturi bucovinene din comuna Balea (jud. Suceava). Produse ale valoroasei industrii casnice textile bucovinene, portul si tesaturile decorative de interior (fete de masa, paretare, grindarase si tesaturile de culme), bogat decorate cromatic, in tehnica geometrica, constituia odinioara podoaba fiecarei locuinte taranesti.

Valtoare pentru ingrosat straiele de lana, comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Cosul tronconic pentru ingrosarea tesaturilor din lana numit steaza in estul si nordul tarii, vaiala in Banat si valtoare in teritoriile fostei provincii romane a Daciei, constituie cea mai veche instalatie de exploatare a energiei hidraulice (din epoca dacica), penru prelucrarea textilelor groase din lana.

Tesaturi si port de femeie din comuna Oboga (jud. Olt). Tesaturile si portul oltenesc se disting ca valori de exceptie ale industriei casnice textile romanesti prin bogatia cromaticii (in care efectul rosului dominant le confera o nota distincta), prin stilistica ornamentala (in care alternanta rombului cu vistrele, a motivului geometrizat cu cel naturalist), creeaza o suita de modele de mare expresivitate artistica. 

Vartelnita din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatia functioneaza pe principiul miscarii circulare, utilizata la depanarea firului si pregatirea mosoarelor (bobinelor) pentru suveica, cu ajutorul sucalei sau al rotii de depanat.

Femeie in port nasaudean, torcand. Torsul, alaturi de tesut, a creat marea arta a portului popular, cea mai expresiva manifestare a harului artistic al tarancii romane, de o deosebita unitate structurala, pe plan national si de o impresinanta varietate stilistica zonala, Nasaudul avand la randu-i particularitati distincte, de mare frumusete.  

Piua de postav hidraulica din comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Tipologic, instalatia de piuat se include in aria pivelor cu maie si bataie pendulatorie; hidrotehnic reprezinta o particularitate intalnita numai in Clisura Dunarii, constand din suplimentarea vietezei apei pe baza ameliorarii admisiei (prin utilizarea "butoiului") si construirea rotilor hidraulice pe verticala cu cupe, in locul celor cu aripi sau lopeti. 

Cerga de lana pe cosul de ingrosat al darstei din Moeciul de Sus (jud. Brasov). Procesul complex al prelucrarii straielor la darsta presupune viitoritul, trasul firelor pe "cosul de tras" si ingrosarea tesaturii in cosul de ingrosat. Flausatul (sau trasul firelor) se face prin trecerea tesaturilor (prin invartirea cosului centrat pe axul rotii hidraulice) peste o grapa de spini (sau de cuie) care rup un capat al firelor.

Tesaturi din locuinta maramureseana din comuna Berbesti (jud. Maramures). Tesaturile din canepa si lana, de uz gospodaresc si decorative, grupate pe pat si pe culme (straiele in vargi albe si negre, covoarele cu "catane - antropomorfe - , stergurile si capataile, decorate geometric in negru si rosu), releva o sobrietate coloristica specific nordica.

Suman oltenesc din satul Calui (jud. Olt). Piesa de port din panura neagra, decorata prin broderie cu siret colorat, aplicat, si cu gaitane, de mare efect estetic, exprima un mestesug de traditie medievala - sumanaritul - care a dat, in fiecare zona etnografica, centre mestesugaresti specializate, cu stiluri specifice.

Femei in port popular din comuna Ilva Mare (jud. Bistrita-Nasaud). Frumusetea portului popular nasaudean presupune insusiri de virtuozitate mestesugareasca (egalitatea torsului, finetea si densitatea tesutului, eleganta croitului) si calitati de originala creatie artistica (alegerea si potrivirea culorilor, combinarea si realizarea decorului, cu un desavarsit simt al echilibrului).

La ora de tesut a scolii populare de arta din comuna Rasinari. Arta tesutului a fost transmisa din mama in fiica, in fiecare familie, din timpuri imemorabile. Preocupate de pastrarea acestui mestesug cu valente artistice remarcabile in arta populara contemporana, cele mai inzestrate creatoare populare indruma noi si noi generatii, in cadrul scolilor de arta populara, cu clase de tesut in numeroase sate, in secretele tesutului artistic.

Mireasa in port popular sasesc din comuna Seica Mica (jud. Sibiu). Port de mare efect artistic, bogat decorat prin broderie florala multicolora a tuturor pieselor care-l compun (panglicile si podoabele metalice), bortenul negru satinat si catifeaua maiestuoasa conferindu-i distinctie, sobrietate, eleganta.

Port popular femeiesc din Maramures. Robustetea si simplitatea plina de distinctie a portului maramuresean, conservat cu staruinta dintr-un respect inegalat in alte zone, pentru traditie, este completat prin gingasia broderiei si a dantelariei filigranate a iilor si personalizata (in fiecare vale sau subzona a Maramuresului) prin detalii coloristice proprii, intalnite in vastrele zadiilor si decorul cojoacelor. 

Mireasa in port popular maghiar din comuna Vistea (jud. Cluj). La limita dintre traditie si inovatie, tributar industriei urbane si evidentiind o subliniata inclinatie spre baroc , prin multimea podoabelor asimilate, portul mireselor din Vistea pastreaza nota specifica a structurii, croiului si coloritului traditional.

Oseni in port popular, la sambra oilor pe varful Huta (jud. Maramures). Sambra oilor, sarbatoare de mare traditie in Oas, prilejuita de obicieiul masuratului mulsorii oilor, inaintea urcarii la munte, pentru varat, s-a transformat, in zilele noastre, intr-o mare sarbatoare folclorica nationala, care ofera prilejul unei adevarate parazi a portului osenesc.

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.