"Romania pamanturi eterne" (I)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

I - Agricultura

Purtatul cununei in Tara Lapusului. Obicei agrar ocazionat de secerisul graului, semnificand multumirea pentru rodul bogat al pamantului si constituind un simbol al civilizatiei agrariene milenare a romanilor.

Sura pentagonala din comuna Fenes (jud. Alba). Detaliu constructiv al imbinarii barnelor in tehnica numita "coada de randunica".

Casa de agricultor din satul Sasaus (jud. Sibiu) avand soclul inalt de piatra, pereti din impletitura de nuiele, pe talpi masive de stejar si acoperisul in stil baroc, cu cornisa la fatada si invelitoare din snopi de paie de secara.

Moara de mana (rasnita) pentru malai din comuna Oboga, jud. Olt, constand dintr-o pereche de pietre concav-convexe instalate intr-un suport din lemn monoxil, piatra superioara fiind actionata rotativ cu ajutorul unei parghii fixate in orificiul excentric al pietrei mobile.

Incinta gospodariei cu ocol intarit din comuna Magura (jud. Brasov) cu utilajele folosite la recoltarea si transportarea fanului. Podul constructiilor anexe ale gospodariei este amenajat ca fanar (depozit de fan), fiind prevazut cu o nisa pentru introducerea fanului.

Moara de mana cu manivela si curea de transmisie din satul Bumbuiesti (jud. Valcea). Miscarea circulara imprimata manual cu ajutorul manivelei tamburului vertical pe care este fixata cureaua de transmisie, este transmisa cu ajutorul acestuia la un alt tambur orizontal in mijlocul caruia este fixat axul care actioneaza piatra mobila a morii. 

Cula din comuna Cartisoara (jud. Gorj), edificiu monumental din zidarie de piatra, avand la etaj un foisor cu arcade si stalpi decorativi iar acoperisul, in stil traditional (in patru ape), cu invelitoare de sindrila.

Sarabatoarea recoltei: prima paine, primul colac.

Fantana cu ciutura si cumpana din satul Sasaus (jud. Sibiu). Instalatie milenara de ridicat apa potabila, functionand pe principiul parghiei si contragreutatii.

Piua cu ciocane pentru seminte din comuna Nadaustia (jud. Hunedoara). Instalatie arhaica folosita la zdrobirea semintelor in scopul obtinerii uleiului comestibil, functionand pe principiul parghiei, prin calcarea alternativa, cu picioarele, pe coada ciocanelor.

Complex hidraulic de industrii populare alimentare si textile din satul Talmacel (jud. Sibiu). Ingrosarea tesaturilor din lana, in piua de panura si zdrobirea semintelor in piua de ulei se produce prin actionarea simultana sau alternativa, a ciocanelor celor doua instalatii (dispuse fata in fata), de catre axul cu came duble asezat intre ele si pus in functiune de o roata hidraulica cu cupe.

Gospodarie de oloier din Tara Zarandului. Casa, dispusa pe un teren in panta, are pivnita si soclu din zidarie de piatra, peretii din cununi de barne orizontale, prispa deschisa, cu stalpi si acoperisul in patru ape simetrice, cu invelitoarea din paie calcate cu piciorul. Intrarea in cele doua incaperi se face din prispa. 

Teasc de ulei cu pene si berbeci din comuna Racovita (jud. Valcea). Instalatie arhaica pentru obtinerea uleiului  prin tescuirea "painilor" din faina semintelor zdrobite in pive. Presarea se face prin baterea penelor cu ajutorul a doua ciocane mari din lemn suspendate de stalpii teascului ("berbeci"), acestea exercitand presiunea asupra grinzii care o transmite pistonului ce apasa asupra materiei uleioase din piua teascului.

Vase din lemn utilizate la prepararea uleiului, comuna Nadastia (jud. Hunedoara) ilustrand cele doua tehnici de traditie milenara: in "vasarit; tehnica monoxila (a scobirii dintr-o singura bucata) si cea a "doagelor" (a confectionarii modulilor si montarii vasului prin "cercuire".

Piua de seminte uleioase din comuna Strei-Sangeorgiu (jud. Hunedoara). Zdrobirea semintelor se face prin rularea circulara a pietrei in jgheab, prin intermediul unei parghii fixata la un capat in orificiul central al pietrei, la celalalt capat fiind atelat animalul de tractiune.

II - Viticultura

Cules de struguri intr-o podgorie din Muntenia. Ocupatia agricola de traditie multimilenara pe teritoriul Romaniei, atestata arheologic inca din epoca neolitica si practicata neantrerupt, dovada a autohtoniei, sedentaritatii si continuitatii de viata si ocupationale a romanilor.

Crama viticola si teasc cu surub mobil, comuna Geoagiu (jud. Hunedoara). Constructii specifice podgoriilor, cramele adapostesc instrumentarul de cultura a vitei de vie, de prelucrare a strugurilor si recipientele cu vin. Teascul cu surub este instalatia centrala, avand o vechime de aproape doua milenii si pe teritoriul Romaniei.

Crama viticola cu beci din satul Corni (jud. Vaslui). Tipice arhitecturii din podisul Moldovei, cramele viticole din podgoria Husilor sunt constructii din piatra, acoperite in patru ape cu stuf si realizate pe doua nivele; cel subteran cu bolti din caramida servind drept pivnita de vinuri, cel de suprafata, ca atelier de vinificare si depozit de unelte si vase.

Surub din lemn al unui teasc de struguri din Moldova. Supranumit in antichitate romana "Axul cu vartej", surubul construit din esente tari, se raspandeste in numeroase domenii ale economiei, cea mai intensa utilizare a sa fiind in procesul de tescuire a unor produse agro-alimentare.

III - Pomicultura

Toamna, intr-o livada cu pomi. Pomicultura constituie o ocupatie milenara constanta, la romani, dovada latinitatea denumirii majoritatii pomilor fructiferi.

Zdrobitoare de fructe din comuna Rasinari (jud. Sibiu) si cuptor de uscat prune din  satul Barbulet (jud. Arges). Instalatii de mare vechime in prelucrarea fructelor, prin zdrobire si tescuire, pentru preparat otetul si prin afumare, pentru conservare.

Alambice pentru distilarea fructelor, comuna Sarbesti (jud. Gorj). Cazane de fiert borhotul din fructe pentru prepararea alcoolului distilat (tuica), utilizate inca din evul mediu, in cadrul povernelor, velintelor si horincilor.

Complex pomicol format din crama cu pivnita (comuna Polovragi, jud. Gorj) si roata hidraulica a unei poverne (comuna Sarbesti, jud. Gorj). Crama pomicola este o anexa arhitectonica (realizata in nota specifica fiecarei zone) a gospodariilor de pomicultori, servind la adapostirea instrumentarului si a productiei. Rotile hidraulice ale povernelor servesc la ridicarea apei din rauri pentru transportarea ei, printr-un sistem de jgheaburi, la cazanele de condens ale alambicelor.

Camara de alimente suspendata pe stalpisori, din comuna Cerbia (jud. Hunedoara). Constructie din grinzi fasonate, suspendata pe stalpisori, prevazuta cu o prispa cu stalpi si arcade frumos ornamentate si servind la adapostirea produselor cerealiere si alimentare

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.