Oameni care au fost, oameni care sunt

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie

Trei generatii de femei din familia Grigorescu

Constanta

20 iulie 2013

   Trei descendente ale familiei de edili ai Constanţei, Grigorescu, din generaţii diferite, sunt protagonistele unui eveniment special care se va desfăşura în această sâmbătă, de la ora 17.00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC). Evenimentul cu titulatura Trei generaţii de femei din familia Grigorescu include o expoziţie retrospectivă a pictoriţei Florica Grigorescu-Budiş (1898-1975) şi o triplă lansare de carte.

  Primul volum, de memorii, intitulat Fata tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între România şi Elveţia, poartă semnătura Sandei Budiş, fiica Floricăi Grigorescu-Budiş. Apărută anul trecut, la Editura Polirom, lucrarea este un bestseller, la a doua ediţie.

  Celelalte două cărţi le au ca autoare pe fiica Sandei Budiş, Sandra Pralong: De ce m-am întors în România (Polirom 2010) şi recentul Mai români decât românii ? De ce se îndrăgostesc străinii de România (Polirom 2013), bestseller la Târgul de Carte Bookfest, organizat în luna iunie, la Bucureşti.

   Vernisajul va fi susţinut de directorul Muzeului de Artă, Doina Păuleanu, iar cărţile vor fi prezentate de prozatorul şi publicistul Ovidiu Dunăreanu.

   "Familia Grigorescu este o veche familie de edili ai Constanţei, începând cu 1870, când Panu Contogeorges, arheolog, a venit din Grecia să se instaleze în Dobrogea, unde a contribuit, împreună cu profesorul Tocilescu (n.r. arheologul Grigore Tocilescu), la descoperirea monumentului de la Adamclisi”, spune gazda evenimentului, directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

   De numele lui Panu Contogeorges se leagă, printre altele, şi prima monografie a Constanţei, lucrare care se află la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti.

  PETRE GRIGORESCU

  Ginerele lui Panu Contogeorges, Petre Grigorescu, inginer silvic venit din Ardeal, avea să primească paşaportul cu nr. 3 între "coloniştii” români ai Dobrogei. După ce s-a stabilit la Constanţa, inginerul Grigorescu a devenit primar adjunct şi consilier municipal timp de aproape 20 de ani (la începutul secolului al XX-lea) şi a fondat ziarul Constanţa, de largă circulaţie la epoca sa.

HORIA GRIGORESCU 

Unul dintre fiii săi, Horia Grigorescu, a fost prefectul Constanţei (1933-1934) şi de două ori primar în perioada interbelică (martie 1934 - decembrie 1937 şi iunie 1940 - septembrie 1940). În calitate de primar, Horia Grigorescu este recunoscut pentru operele sale edilitare, printre care: Cazinoul din Mamaia şi hotelul Rex, bulevardul Regina Maria (astăzi Mamaia), Biserica cu hramul Constantin şi Elena, Abatorul, planul cadastral, consolidarea malurilor şi canalizarea oraşului, pavarea şi plantarea cu pomi de-a lungul a 30 km de străzi ale oraşului, construcţia de şcoli şi locuinţe sociale.

FLORICA GRIGORESCU 

  Sora lui Horia şi fiica cea mare a ing. Petre Grigorescu, Florica Grigorescu, după căsătorie Budiş, a fost pictor bisericesc şi de şevalet. Expoziţia retrospectivă care va fi vernisată sâmbătă, în aula Adrian Rădulescu a MINAC, reuneşte 45 de tablouri în ulei şi desene ale artistei, de pe vremea când soţul său, generalul Alexandru Budiş, era ataşat militar la Sofia, în anii 1940, şi până la plecarea din ţară a fetei şi nepoatei ei, Sanda Budiş, respectiv Sandra Pralong.

***telegrafonline.ro