Arta plastică contemporană românească
Ion Țuculescu (1910 - 1962)
Foto: radioresita.ro
Vernisaj Ateneul Român, 25 decembrie 1943 (n.a.)
Articol publicat în Revista Universul Literar,
Nr. 1, de luni, 10 ianuarie 1944.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 7, 13 februarie 1965.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 9. 27 februarie 1965.
Desen în tuș din perioada interbelică.
Revista Gazeta Literară, Nr. 15, de joi, 8 aprilie 1965.
Editura Meridiane. 1966.
Editura Meridiane. 1967.
Rememorări publicate în Revista Gazeta Literară, Nr. 30, de joi, 27 iulie 1967.
Consemnare publicată în Revista Gazeta Literară, Nr. 31, de joi, 3 august 1967.
Precizare publicată în Revista Gazeta Literară, Nr. 33, de joi, 17 august 1967.
Articol publicat în Revista Cutezătorii. Nr. 7, de joi, 9 noiembrie 1967.
Articol publicat în Revista Arta plastică, Nr. 5. Mai 1968.
Autor A. E. Baconski. Editura Meridiane. 1972.
Editura Meridiane. 1984.
Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul de Artă Craiova a organizat vineri, 7 septembrie 2012, ora 18, vernisajul expoziției retrospective Ion Țuculescu.
Cele 103 lucrări expuse aparțin Muzeului de Artă Craiova,
deținătorul celei mai importante colecţii de pictură şi grafică Ion
Ţuculescu.
Lucrările din patrimoniul muzeului craiovean ilustrează toate etapele de creație ale artistului, din adolescență până în 1962, ultimul an de viaţă al artistului, se anunţă într-un comunicat de presă.
La vernisaj au luat cuvântul prof. univ. dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timișoara, și prof. dr. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă Craiova.
Expoziția poate fi vizitată până în 28 octombrie 2012, zilnic, între orele 10 -18 (cu excepția zilelor de luni).
"Drama destinului uman şi artistic al lui Ion Ţuculescu reprezintă drama intelectualului [...]. Există aici trei ipostaze distincte în raportul artist-lume. Primul stadiu – deschiderea adolescenţei şi a tinereţii, marcată de efuziuni sentimentale, de entuziasmul primelor manifestări artistice ce îl făceau încrezător în posibilităţile sale de afirmare în planul picturii. Trebuie să amintim că debutul său a avut loc în anul 1925 în sala Prefecturii din Craiova printr-o expoziţie de grup, împreună cu fratele său Şerban Ţuculescu şi pictorul A. D. Hagiu. Cel de-al doilea stadiu – obţinerea certitudinii asupra propriei capacităţi intelectuale de cunoaştere a universului. Este perioada parcurgerii şi absolvirii celor două facultăţi, biologie şi medicină, în 1936 şi 1939, perioada începutului cercetărilor ştiinţifice, a încrederii totale în posibilităţile raţiunii de a ajunge la adevărurile ultime ale vieţii, iar în plan existenţial aceasta a coincis cu împlinirea visului unei iubiri statornice şi profunde faţă de Maria Fotiade, care îi va deveni soţie. Cel de-al treilea stadiu – drama neîmplinirii, lupta cu sine, cu posibilităţile sale reale de a descifra sensurile unei lumi prin intermediul artei, de a atinge revelaţia. Este perioada iubirilor paralele pentru soţia sa, Maria Ţuculescu, şi pentru Eugenia Iftode, cea care îi va fi aproape până la sfârşitul vieţii sale. [...]
Tot ceea ce a pictat Ţuculescu se ordoneză într-un univers potrivnic celorlalţi, opunându-se <şcolii> sau <manierelor>. Arta lui înseamnă o victorie a lumii subiective – chintesenţă a trăirii autentice a segmentului vieţuirii din imensul fir al timpului – faţă de arta <agreată> sau solicitată în epocă, la noi sau aiurea”. (Florin Rogneanu, director Muzeul de Artă Craiova)
Editor: Muzeul Național de Artă Contemporană. 2020.
***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici: Wikipedia
Lucrările din patrimoniul muzeului craiovean ilustrează toate etapele de creație ale artistului, din adolescență până în 1962, ultimul an de viaţă al artistului, se anunţă într-un comunicat de presă.
La vernisaj au luat cuvântul prof. univ. dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timișoara, și prof. dr. Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă Craiova.
Expoziția poate fi vizitată până în 28 octombrie 2012, zilnic, între orele 10 -18 (cu excepția zilelor de luni).
"Drama destinului uman şi artistic al lui Ion Ţuculescu reprezintă drama intelectualului [...]. Există aici trei ipostaze distincte în raportul artist-lume. Primul stadiu – deschiderea adolescenţei şi a tinereţii, marcată de efuziuni sentimentale, de entuziasmul primelor manifestări artistice ce îl făceau încrezător în posibilităţile sale de afirmare în planul picturii. Trebuie să amintim că debutul său a avut loc în anul 1925 în sala Prefecturii din Craiova printr-o expoziţie de grup, împreună cu fratele său Şerban Ţuculescu şi pictorul A. D. Hagiu. Cel de-al doilea stadiu – obţinerea certitudinii asupra propriei capacităţi intelectuale de cunoaştere a universului. Este perioada parcurgerii şi absolvirii celor două facultăţi, biologie şi medicină, în 1936 şi 1939, perioada începutului cercetărilor ştiinţifice, a încrederii totale în posibilităţile raţiunii de a ajunge la adevărurile ultime ale vieţii, iar în plan existenţial aceasta a coincis cu împlinirea visului unei iubiri statornice şi profunde faţă de Maria Fotiade, care îi va deveni soţie. Cel de-al treilea stadiu – drama neîmplinirii, lupta cu sine, cu posibilităţile sale reale de a descifra sensurile unei lumi prin intermediul artei, de a atinge revelaţia. Este perioada iubirilor paralele pentru soţia sa, Maria Ţuculescu, şi pentru Eugenia Iftode, cea care îi va fi aproape până la sfârşitul vieţii sale. [...]
Tot ceea ce a pictat Ţuculescu se ordoneză într-un univers potrivnic celorlalţi, opunându-se <şcolii> sau <manierelor>. Arta lui înseamnă o victorie a lumii subiective – chintesenţă a trăirii autentice a segmentului vieţuirii din imensul fir al timpului – faţă de arta <agreată> sau solicitată în epocă, la noi sau aiurea”. (Florin Rogneanu, director Muzeul de Artă Craiova)
*** oradetimis.oradestiri.ro
Editor: Muzeul Național de Artă Contemporană. 2020.
***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici: Wikipedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu