marți, 9 martie 2021
Din cel mai mare oraș - port fluvial
Din istoria turismului românesc
Agenția BTT Galați
Teatrul dramatic, Galați.
Galați.
Casa de cultură a sindicatelor, Galați.
Prezentare publicată în Almanah BTT. Martie 1989.
Pe simezele vâlcene - Desen
Arta plastică contemporană românească
Galeriile Cozia, Râmnicu Vâlcea
12 martie 2021
În data de vineri, 12 martie 2021, la ora 17:00, Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România vă așteaptă în Galeriile Cozia Pasaj 1 și 2 la inaugurarea expoziției Desen, curatoriată de Aurelia Sanda, cu participarea artiștilor :
Andreea Hereșanu* Daniel Stancu* Georgiana Poenaru* Petru Vasîi* Gheorghe Dican*
Silviu Preda* Mădălin Ștefan * Alexandra Elena Ungureanu* Amalia Tirica*
Daniela Alina Deaconu * Olga Popescu* Constantin Neacșu* Irina Ionelia Ionescu*
Sorin Ioan Părăușeanu* Ion Filigean* Mihail Ionescu* Ramona Șlug*
Cătălin Podoleanu* Marcel Duțu* Cristian Sima* Ion Cornea* Petti Velici*
Theodora Scurtu* Aurelia Sanda* Elisabeta Sinea* Cristina Bacicu Botez*
Corina Croitoru* Mihai Chițu* Gabriel Giodea* Traian Ștefan Boicescu*
Mihaela Tătulescu* Radu Târnovean*
Și cine spune că un desen nu poate fi decât în alb și negru sau că nu se poate realiza decât cu anumite materiale? Cu siguranță expozanții noștri nu ar fi de acord. După cum o demonstrează lucrările lor, cu toții cred într-o mare diversitate de abordări și tehnici, deloc limitative sau convenționale, ale acestei ramuri a artelor vizuale. Veniți deci, să descoperiți desenul așa cum nu l-ați mai văzut!
Despre-un pui de USR-ist...
România de-altădată (?!)
Relatare publicată în Scînteia tineretului de vineri, 3 august 1973.
luni, 8 martie 2021
Pe simezele ieșene - In Memoriam
Arta plastică contemporană românească
Traian Mocanu
Muzeul de Artă Iași
10 martie - 4 aprilie 2021
Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova Iași, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Iași, organizează, la Palatul Culturii, în perioada 10 martie – 4 aprilie 2021, expoziția de grafică și pictură Traian Mocanu - In Memoriam (1954 – 2020) ce reunește lucrări din perioada 2000-2020, din seriile Relicvarii I, II și III, Tainițe și Atelier.
Pictorul,
graficianul, poetul și eseistul Traian Mocanu s-a născut la 26 august 1954 la
Iași, iar în 1977 a absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti.
Dintre expoziţiile personale menționăm: 1976 - Casa de
Cultură Grigore Preoteasa, Bucureşti; 1977 - Casa de Cultură Friedrich
Schiller, Bucureşti; 1979 - Hanu cu tei, Bucureşti; 1985 - Cupola, Iaşi;
1986-1987 - Cronica, Iaşi; Galeriile Ştefan Dumitrescu, Iaşi; 1988 - Trianon, Iaşi; 1989 - Cupola, Iaşi; 1990 - Interarta, Chişinău; 1991 - Cupola, Iaşi; 1992 - Augsburg, Germania; 1994 - Casa Pogor, Iaşi; 1995 -
Centrul Cultural Român, Paris; 1997 - Schelfteia Gallery, Suedia; 1998 -
Centrul Cultural Român New York; Casa Americii Latine New York; Soho Gallery
New York, SUA; 1999 - Inard Gallerz Toronto, Canada; 2000 - Cupola, Iaşi,
2002 - Centrul Cultural Român Budapesta şi Viena; 2003 - Halle, Magdeburg;
2004- Galeria Cupola, Iaşi; 2007- Galeria Cupola, Iaşi; 2008 - Galeria Ateneu Iaşi; 2009 - Galeria Dana Iaşi, 2010 - Galeria Colorida Sf.
Helena, Lisabona; 2013 - Galeria Santa Maria, Lisabona; 2014 – Galeria
Dana, Iaşi, 2018 - Galeria Dana, Iaşi. Lucrări în colecţii particulare:
Franţa, Grecia, SUA, Canada, Israel, Italia, Mexic, Anglia, Turcia, Suedia,
Portugalia, Martinica ş.a.
În domeniul literaturii, artistul s-a remarcat prin volumele
de versuri: La marginea nimicului, Ed. Junimea, Iaşi, 1997 (premiu pentru
debut al Asociaţiei Scriitorilor Iaşi), Iluzia ontică, Ed. Gramma, Iaşi,
2002, Atelierul - mocanorfoze I, Ed. T, Iaşi, 2007; Atelierul – mocanorfoze
II, Ed. Cronica, Iaşi, 2011; Mielul de apă, Ed. Cronica, 2012; Efemeride,
Ed. Cronica, 2014. Premii: 1995 - Premiul Revistei Cronica; 1995 - Premiul Vasile Pogor; 2002 - Premiul UAP – pictură; 2003 - Premiul de excelenţă UAP –
pictură; 2009 - Premiul Teiul de Aur, Botoşani; 2010 - Premiul Ilie
Gravorul la Salonului Internaţional de Carte, ediţia a 19-a, Chişinău.
Recunoscut de critica de artă şi apreciat de public şi de
colecţionari pentru uşurinţa cu care putea traduce o stare printr-un portret
ori o atmosferă prin peisaj, Traian Mocanu trăia cu intensitate latura
abstractă a picturii sale, uneori cu o tentă lirică ce îmblânzea descărcările
şi „epifaniile” plastice.
Expoziţiile de anvergură organizate în Iaşi, Bucureşti, în
Europa sau în Statele Unite au inclus, exclusiv, criptările ascunse în pastă,
desfăşurate pe mari dimensiuni de pânză, fiind semne că în această latură a
creaţiei sale a găsit cheia cu care a deschis o lume a formelor absente
figurativ, a formelor ce dirijează ochiul înspre un centru ordonator, ce
instaurează înţelegerea picturii ca experienţă autentică a trăirii artistice.
Întreaga sa carieră şi experienţă cu abstractul a cuprins, aşa cum este firesc,
mai multe serii de autor, intitulate sugestiv în funcţie de perioada la care
facem referire: Urmele luminii I şi II, Tectonica, Sere, Solare, Bestiar,
Relicvarii I, II şi III, Tainiţe I şi II, Atelier, fiecare dintre ele
dezvoltându-se din precedenta.
Expoziția va fi prezentată de scriitorul Grigore Ilisei și
criticul de artă dr. Maria Bilașevschi, în cadrul vernisajului ce va avea loc
miercuri, 10 martie 2021, ora 17:00, la Muzeul de Artă, ocazie cu care va fi
lansat albumul Traian Mocanu – Pictură și grafică 2000 - 2020. Curator este
Valentina Druțu, șef Muzeul de Artă. Conceptul expozițional include și un
finisaj ce se va desfășura pe 31 martie 2021, ora 12:00.
Invităm publicul să viziteze această expoziție cu biletul aferent Muzeului de Artă, de marți până duminică, între orele 10:00 - 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet).
Piese de referință tehnică
Muzeul Științei și Tehnicii Ștefan Procopiu
Iași
10 martie - 10 mai 2021
Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi propune publicului,
începând din luna martie 2021, un nou proiect, intitulat Piese de referință
tehnică în colecțiile Muzeului Ştiinței şi Tehnicii Ştefan Procopiu.
Demersul muzeografic aduce în centrul atenției obiecte de patrimoniu mobil
reprezentative pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, conservate în patrimoniul
muzeului ieșean.
Seria prezentărilor începe cu un exponat din sfera de
interes a aparatelor de uz casnic: Mașina de cusut Wertheim.
Cusutul manual este o îndeletnicire umană veche de peste
20.000 de ani, care, nu de puține ori în istorie, a înflorit ca formă de artă.
Primele ace de cusut erau făcute din oase sau coarne de animale, iar primul fir
era realizat din tendinele animalelor. Acele din fier au fost inventate în
secolul al XIV-lea, iar primele ace cu ureche pentru fir (la capătul opus
vârfului) au apărut în secolul al XV-lea.
De-a lungul timpului, inventatori, tehnicieni și artizani au
încercat să îmbunătățească tehnica asamblării prin fir a pieilor și
țesăturilor, efort concretizat prin apariția mașinii de cusut. Primul mecanism
pe deplin funcțional a fost inventat în 1830, de croitorul francez Barthelemy
Thimonnier, ce utiliza un singur fir și un ac cu cârlig, care genera aceeași
cusătură de lanț folosită la broderiile realizate până atunci manual. De o
largă popularitate s-a bucurat ulterior ansamblul mecanic de mișcare în sus și
în jos a acului cu ureche în vârf, inventat de Isaac Singer (1811 – 1875), cel
care a construit prima mașină de cusut al cărei succes comercial a deschis, în
1850, drumul producției de masă.
Mașina de cusut Wertheim aflată în patrimoniul Muzeului
Științei și Tehnicii Ștefan Procopiu a fost realizată în anul 1920 de
compania germană cu același nume, înființată în 1868 la Frankfurt pe Main
(Germania), de Joseph Wertheim (1804 - 1899). Această mașină utilizează o
suveică în formă de glonț cu bobină lungă, care se leagănă înainte și înapoi,
piesa fiind cunoscută sub numele de "suveică vibrantă".
În anul 1869, fabrica Wertheim producea prima mașină sub licență americană, modelul "A" fiind copia directă a mașinii lui Elias Howe Jr. (1819 - 1867). Modelul "B", sub formă de vioară, s-a dezvoltat în perioada 1870 - 1890 și este identic cu cel al mașinii Singer, model 12, o mașină emblematică, frumos ornamentată, al cărei renume avea să devină legendar. Tot la Wertheim s-a produs, între 1880 și 1890, mașina de cusut model Superba S6, a cărei producție a continuat până în jurul anului 1915.
Sub numele de Wertheim au fost comercializate o serie de
produse precum: mașini de cusut, mașini de tricotat, dar și biciclete, piane,
mașini de spălat, cărucioare pentru bebeluși.
Mașina de cusut Wertheim poate fi admirată, în perioada 10 martie – 10 mai 2021, în cadrul expoziției temporare Retrotehnica, deschisă în spațiile Muzeului Ştiinței şi Tehnicii Ştefan Procopiu de la Palatul Culturii.
***Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova"
Să ne cunoaștem actorii...
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Dan Ivănescu
În Ploșnița (Teatrul Național București), alături de:
Răducu Îțcuș, Rodica Mureșan, Coca Andronescu, Bogdan Mușatescu,
Bogdan Stanoevici, Șerban Iamandi și Dem. Rădulescu.
Amintiri (la rubrica Situații limită pe scenă) publicate în Caiet, Nr. 67.
Teatrul Național București. Stagiunea 1983 - 1984.
Alături de Marin Negrea, în Iubirile de-o viață (Teatrul Național București).
***
Despre acest actor s-a mai vorbit doar cu ocazia decesului Cristinei Stamate,
cei doi fiind căsătoriți, din 1966, timp de 11 ani.
Astfel Dan Puican și-a amintit următoarele:
"Pe soțul ei îl cunosc de când era copil, pe strada Sfântul Constantin nr. 7 stătea. Și eu am locuit la această adresă, la unchiul meu, Ion Puican. Era o curte cu 3 apartamente, 3 familii și mai era o familie cu viitorul soț al Cristinei Stamate. El avea vreo 7- 8 ani, eram în clasa a11-a și recitam și spuneam că dau la teatru. Mai târziu, când a venit actor la Teatrul de Revistă, mi-a spus că datorită mie a dat la teatru și m-a impresionat. Mi-a spus că îi plăcea mult să mă audă recitând. Din păcate, au divorțat și el a emigrat în Canada, după care a murit peste 5-6 ani și mi-a confirmat și Cristina când am întrebat-o.
Nu era un bărbat neapărat frumos, era mititel. Erau tineri și când ești tânăr ești frumos. Când îmbătrânesti nu mai ești frumos, Cristina era în prim plan. Ea a divorțat de el când avea 30 și ceva de ani."
***
Pe Wikipedia, la dosarul actriței se face o gravă eroare:
Dan Ivănescu este confundar cu poetul Cezar Ivănescu astfel fiind trecut decedat
în urma cutremurului din 4 martie 1977...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)