Seară tătărească
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Constanța
15 octombrie 2018
sâmbătă, 13 octombrie 2018
Cel mai mare, cel mai tare (Afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardu')
Prezențe românești peste hotare
Teatrul Tineretului Piatra Neamț
Festivalul Internațional al Teatrelor pentru Tineret
Nurnberg, Germania
1967
Ilustrată din colecția personală.
Consemnare publicată în Revista Teatrul, nr. 7. Iulie 1967.
Culisele unei transmisiuni directe
Din istoria Televiziunii Române
Oss Eniko, actriță a teatrului orădean, pe care ne-am mobișnuit să o regăsim
în fiecare joi și duminică pe micul ecran, în calitate de prezentatoare a emisiunilor
în limba maghiară. Foto: A. Mihailopol. Revista Flacăra, Nr. 35. 29 august 1970.
Aura Urziceanu: isprăvniceasa be-bop-ului.
Harap alb la gala lunilor
(Marina Voica, Florin Piersic, Ileana Sărăroiu, Sile Dinicu - n.a.)
Descoperirea familiei...și a televiziunii (cu Amza Pellea și Ion Marinescu - n.a.)
Consemnări și imagini publicate în Almanah Cinema 1974.
Decembrie 1973.
Arhitectul Victor Stephănescu – autorul Catedralei Reîntregirii Neamului
Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia
14 octombrie 2018
Duminică, 14 octombrie 2018, ora 12:00, Muzeul Naţional al
Unirii Alba Iulia, va găzdui:
Expoziția şi lansarea volumului: Arhitectul Victor
Stephănescu – autorul Catedralei Reîntregirii Neamului.
Evenimentul este finanțat din Timbrul de Arhitectură şi este
organizat de Ordinul Arhitecților din România – filiala teritorială Dobrogea,
Consiliul Judeţean Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Pictor, grafician, artist decorator, autor de tapiserii...
Arta plastică contemporană românească
Silvia Ghenea
Foto: Artindex.
Catalog expozițional, Galeria Galateea, București.
30 septembrie - 19 octombrie 1983.
Articol, semnat Magda Cârneci, publicat în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.
Exponatul lunii
Complexul Muzeal Arad
octombrie 2018
Portretul lui Ştefan Cicio-Pop, realizat cel mai probabil de
renumitul pictor Carol Wolf, este exponatul lunii octombrie din anul Centenar
în secţia de istorie a Complexului Muzeal Arad.
Portretul a fost realizat
postum, chiar în 1934, când atât Ştefan Cicio-Pop cât şi Vasile Goldiş au
încetat din viaţă, iar directorul de atunci al Palatului Cultural, dr. Lazăr
Nichi, a amenajat, cu aprobarea municipalităţii, două săli muzeale cu bunurile
de valoare patrimonială care au aparţinut celor doi oameni politici cu un rol
atât de important în săvârşirea actului unirii Ardealului, Crişanei,
Maramureşului şi Banatului cu Regatul României.
Ştefan Cicio-Pop, o
personalitate din categoria oamenilor „"asupra cărora destinul şi-a pus pecetea,
caractere puternice, neegoiste, care şi-au clădit propriul univers pe un sistem
de valori înalte, pe un sistem de «iluzii tangibile»”, după cum spune
muzeograful dr. Felicia Oarcea, s-a născut în casa lui Emanuil şi Măriuţa Cicio
din Şigău, localitate aflată lângă Dej, la 1 aprilie 1865. Rămas orfan de mic,
a fost înfiat de un unchi al său, canonicul Vasile Pop, a urmat şcoala primară
la Gherla, iar după vârsta de 16 ani, pe cea din Sibiu, unde a învăţat limba
germană, pe lângă cea maghiară pe care o cunoştea de la Gherla. Sub îndrumarea
unchiului său şi respectând litera testamentară a lui Avram Iancu, a urmat
cursurile facultăţilor de Drept şi Ştiinţe Economice şi Politice la
universităţile din Budapesta şi Viena, iar în 13 aprilie 1889, la doar 24 de
ani, a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Juridice Universale, la
Universitatea din Budapesta. Doi ani mai târziu, după trecerea examenului de
avocat, la rugămintea mai multor arădeni care reprezentau elita politică și
culturală a orașului, dr. Ştefan Cicio-Pop şi-a deschis biroul de avocatură la
Arad, fiind susţinut şi de unchiul său, care-l înfiase. Strălucit orator, a
fost unul dintre cei mai importanți apărători în procesul memorandiștilor de la
Cluj din 1894, sau ai gazetarilor români de la Tribuna. Casa sa din Arad avea
să devină, din 2 noiembrie 1918, sediul Consiliului Naţional Român Central. A
fost membru al Partidului Naţional Român, deputat român al cercului electoral
Şiria în dieta de la Budapesta, preşedinte al C.N.R.C., vicepreşedinte al
Adunării de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, membru în Consiliul Dirigent
unde a deţinut portofoliul apărării şi internelor iar apoi, până la sfârşitul
vieţii, a avut mai multe funcţii politice în guvernele de la Bucureşti.
De-a
lungul timpului, a fost decorat pentru merite deosebite cu ordinele Coroana
României, Ferdinand I, Sfântul Grigore, Steaua României. S-a stins din
viaţă în 16 februarie 1934, la conacul său din comuna arădeană Conop, a fost
depus în holul Palatului Cultural şi i s-au organizat funeralii naţionale,
fiind înmormântat, cu onoruri militare, la cimitirul Eternitatea din Arad.
De-a lungul întregii sale vieţi, "dr. Ştefan Cicio-Pop a avut un singur ideal:
neamul, un singur ţel: patria şi o singură bucurie: lupta” conchide istoricul
arădean Felicia Oarcea, care prezintă publicului exponatul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)