miercuri, 21 martie 2018

Anno-Timpuri




Arta plastică contemporană românească 


Măriuca Oteteleșanu 


Cercul Militar Național, București 


20 martie - 2 aprilie 2018




Vernisaj: 21 martie 2018, ora 17:30.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Ștefan Bănică (1933 - 1995)






Articol publicat în Almanah Flacăra '71. Decembrie 1970.






Articol publicat în Almanah Magazin estival al Revistei Cinema. 1982.





Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1984.





Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1984.






Articol publicat în Foaierul cu surprize,
Supliment cultural-artistic-distractiv al caietelor-program,
Teatrul Municipal Ploiești - 1987.





Consemnare publicată în Almanah Antract 1989.


***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Ștefan Bănică - Wikipedia


Oameni și destine




Expoziție foto-documentară 


Galeria Labirint, Iași 


24 martie - 20 aprilie 2018





    Casa de Cultură Mihai Ursachi a Municipiului Iași și Școala Populară de Arte Titel Popovici Iași organizează, în perioada 24 martie - 20 aprilie, în cadrul Galeriei Labirint, expoziția foto-documentară Oameni și destine.
    Expoziția reunește reunite imagini-document ce amintesc de evenimentele care au precedat Marea Unire din 1918.
Curator: Maria Bilașevschi și pictor Traian Mocanu

Exponatul lunii - Jurnal din timpul Marelui Război




Muzeul Național de Istorie a României 


București 


22 martie - 15 aprilie 2018




   Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul seriei Exponatul lunii, jurnalul inedit al unui sublocotenent care a luat parte la Primul Război Mondial.
   Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 22 martie a.c., începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
   Eroul însemnărilor era originar din Copăcioasa, localitate aflată la 25 de km de Târgu Jiu, oraș în care a trăit și studiat. Înainte de înrolare era angajatul unei bănci din Craiova. Personajul nostru este înrolat ca sublocotenent și pleacă pe front la 11 octombrie 1916, purtându-ne, prin intermediul notelor din jurnal, prin Oltenia, Muntenia și Moldova. Viața de front îi oferă eroului nostru o serie de episoade tragice, legate de creșterea numărului îmbolnăvirilor de tifos exantematic și chinurile crunte prin care treceau bolnavii. Epidemia îi dobora atât pe militari, cât și pe civili, pe lângă mizerie și aglomerație, o altă cauză fiind legată de proasta alimentație, de lipsa lemnelor și de frig, numărul victimelor devenind din ce în ce mai mare.
   "Nici dangăt de clopot, nici clocot de lume, nu ești bocit de rude nu mai este nimenea, ci târâți câte 30-40 într-o groapă, asta ne e soarta”, scria, la 8 martie 1917, sublocotenentul nostru.
   Însemnările sale au două registre. Cel real – cruzimile și neajunsurile războiului ce devin viață cotidiană, chiar și în spatele frontului. Dar marile probleme cu care se confruntă sublocotenentul nostru sunt: masa zilnică, căutarea locuințelor, deparazitarea. Cel de-al doilea registru este cel al viselor. Aproape zilnic, sublocotenentul notează visele avute, vise populate cu membri ai familiei, iubitele sale precum și interpretarea acestor vise care prevestesc binele sau răul ce are să se întâmple.
    Poeziile sunt destul de numeroase, majoritatea de dragoste, unele ale unor clasici transcrise din memorie, altele scrise de către sublocotenent și dedicate celor două iubiri constante și vechi - Clemence și Paraschiva - sau pasiunilor mai noi întâlnite în timpul războiului.
   Pe lângă poezii, autorul pigmentează notele de front cu desene; acestea reprezintă în mare parte doamne și domnițe în varii ipostaze, mai mult sau mai puțin erotice, rod al imaginației sau al amintirilor sale. Câteva poezii de dragoste sunt însoțite de desene în care o jartieră, un picior sau un sân dezgolit stârnesc imaginația desenatorului și a posibilului privitor.
Valoarea poeziilor este pur documentară, dar cea a desenelor este una reală, surprinzând cu talent, oamenii pe care-i întâlnește, femeile din viața sa, caricaturizând, în același timp, personaje politice și istorice ale vremii.
   Savoarea însemnărilor sublocotenentului este dată de desene. În clipele critice de boală, supărare, dor de familie, dar și în cele de veselie, eroul nostru desenează, povestind gândurile și trăirile mai bine decât prin cuvinte.
   În notele scrise pentru sine, făra intenția de a le publica vreodată, autorul nu se autocenzurează, își declamă sentimentele pentru două domnișoare, narează viața pe front și încercările de a nu ajunge în prima linie, iar frământările personale legate de irosirea propriei vieți apar frecvent și, mai ales, în momentele de cumpănă.
   Micro-expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 22 martie – 15 aprilie a.c., putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Alexandru Arșinel







Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 29. 22 iulie 1976.




Pe vremea cînd juca Revista cu paiațe.


Articol publicat în Vorba lui Tănase, Nr. 2.
Caiet-program, Teatrul Satiric-Muzical C. Tănase. 1984.





Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1984.


Idem, alături de Corina Chiriac și Stela Popescu,
coperta a III-a, aceeași publicație.






Pe scena Naționalului, în rolul lui Prisîpkin.





În familie.



Interviu publicat în Almanah estival Vacanța '87.


Alături de Stela Popescu.
Coperta a IV-a, Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1987.



Consemnare publicată în Cărăbuș,
supliment al caietului program editat de Teatrul Satiric Muzical C. Tănase, 1988.






Articol publicat în Cărăbuș, 
supliment al caietului program editat de Teatrul satiric muzical C. Tănase, 1988.




Interviu publicat în Adevărul de Duminică, Nr. 4. 28 ianuarie 1990.

***Mai multe despre acest artist puteți afla de aici:

Alexandru Arșinel - Wikipedia