Expoziție etnografică
Muzeul Orașului Lipova
10 martie - 15 aprilie 2018
vineri, 9 martie 2018
miercuri, 7 martie 2018
Să ne cunoaștem artiștii
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Puiu Călinescu (1920 - 1997)
Foto: libertateapentrufemei.ro
Fotografii (S. Steiner), care ilustrează articolul Atenție! medicamente,
publicate în Revista Flacăra. Nr. 21, 23 mai 1964.
Magazin estival Cinema. 1982.
Interviu publicat în Gong '85, Almanah al Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.
Articol publicat în Cărăbuș,
supliment al caietului program editat de Teatrul Satiric Muzical C. Tănase. 1988.
***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:
Puiu Călinescu - Wikipedia
Lectură publică
Catia Maxim
Muzeul Literaturii Române, București
13 martie 2018
Muzeul Național al Literaturii Române încearcă să vă ofere
un altfel de eveniment, o lectură publică dintr-un roman ce va fi publicat
curând, al scriitoarei Catia Maxim marți, 13 martie 2018, ora 18.00, la sediul
MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe).
Invitați
sunt Clara Mărgineanu, Alexandru Gica și Vanghele Gogu.
Catia Maxim a aşteptat momentul debutului literar, nu s-a
grăbit. A rămas la fel de încrezătoare, senină, ştiind că destinul său este
literatura. A scris şi publicat constant romane, bine receptate de critica
literară şi de către cititori. "Subiectele mi-au fost dăruite chiar de
cititori. Fiecare roman a pornit de la un pretext, un imbold al realității. Am
început să simt povara responsabilității și o nevoie imperioasă a evaluărilor
obiective. Exigente. Fiecare carte are destinul ei, ca un copil, crescut și
educat până când vine timpul să-și ia zborul. Personajele mele nu mă părăsesc
și nu mă trădează: doar își consumă esențele în deplină libertate, fără ca eu
să am vreun regret… Mă bucur, de fapt sunt recunoscătoare că scriu și că am
încă putința să duc la bun sfârșit un proiect. Mă bucură lansările, întâlnirile
cu cititorii, opiniile exprimate în cronici, absolut orice fel de reacție”,
mărturisește autoarea.
Cartea pe care Catia Maxim intenționează să o finalizeze în
toamna acestui an desfășoară în fața cititorului câteva tehnici cinematografice
abordate, inițial, instinctiv, urmărite și studiate apoi zi de zi. Cel mai
probabil pasajele care vor fi lecturate pe 13 martie vor fi selectate chiar în
acea zi, aleatoriu, pentru a fi cât mai în miezul autenticului. Însă,
indiferent de ce anume va reuși sau nu autoarea în acest nou roman, principiul
rămâne același: încă un pas spre calitatea literară căreia smerenia o ajută, de
fiecare dată, să-i mai adauge un strop de lumină.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!
Exponatul lunii
Muzeul Județean Teleorman
Alexandria
1 - 31 martie 2018
Pentru perioada 1 – 31 martie 2018, Muzeul Judeţean
Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul
Muzeului Judeţean Teleorman. Este vorba de o Zaharniţă.
Zaharniţa expusă datează de la sfârşitul secolului al
XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.Este confecţionată din alpaca
originală şi se compune din două elemente: vasul şi capacul. Vasul are forma
unui clopot lărgit şi este susţinută de patru picioare ornamentate. Două
picioare sunt fixate atât în partea superioară cât şi la baza ei şi două fixate
numai la bază. Pe două laterale ale vasului, în dreptul picioarelor scurte,
sunt două steme florale. Diametrul vasului la bază este de 14 cm, gura vasului
are un diametru de 9 cm iar înălţimea (incluzând picioarele) 10 cm. Capacul are
un diametru de 8,5 cm şi o înălţime de 2 cm. Partea care se întrepătrunde în
vas are 0,5 cm. Capacului îi lipseşte elementul central cu care ar trebui să
fie ridicat. Culoarea este galben-auriu specifică alamei.
Zaharniţa este un vas mic în care se ţine zahărul. Ea este
nelipsită din serviciul de cafea sau ceai. În zaharniţă este pus zahărul atât
sub formă de cuburi cât şi tos. Alături de ea trebuie aşezată o linguriţă sau
un cleşte pentru zahăr. Zaharniţele pot fi confecţionate atât din porţelan
(ceramică) cât şi din metal.
Eloquentis - Grafică și gravură
Arta plastică contemporană românească
ZuZu Caratănase
Galeriile Municipale de Artă Târgu-Jiu
15 martie 2018
La vernisaj, începănd cu ora 17:00, cuvânt de deschidere: Pavel Șușară.
Curator: Vasile Fuiorea.
Traviata
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Opera Română Timișoara
Opera Română Timișoara.
Program de sală al spectacolului de pe 2 aprilie 1982.
***
Cu mulțumiri deosebite, pentru donație, Dnei Dorotea Momir.
Crucea Comemorativă a Războiului
Muzeul Județean Vâlcea
Râmnicu Vâlcea
martie 2018
Exponatul lunii martie este Crucea Comemorativă a
Războiului, o distincţie comemorativă românească creată de Regele Ferdinand I
în iulie 1918 şi acordată tuturor participanţilor la Primul Război Mondial,
militari şi civili, români şi străini.
Este confecţionată din fier de culoare neagră, având
extremitatea braţelor de formă rombică, în centrul crucii aflându-se un cerc cu
diametrul de 13 mm.
Panglica este din moar şi este formată din 4 dungi albastru
închis şi 3 dungi verzi care alternează.
Pe avers, în medalionul central, este înscris cifrul regal
al lui Ferdinand cu coroana deasupra iar pe revers anii războiului 1916-1918.
Ulterior, cu ocazia campaniei din Ungaria, a fost elaborată
o altă versiune a decoraţiei, cea care avea pe revers anii: 1916-1919.
Pentru militarii care au participat la lupte, Crucea
Comemorativă se conferă cu barete metalice pe care sunt înscrise localităţile
sau zonele în care au avut loc luptele la care titularii au participat.
Decretul de instituire precizează 11 barete: Ardeal, Cerna,
Jiu, Carpaţi, Oituz, Bucureşti, Turtucaia, Dobrogea, Mărăşti, Mărăşeşti, Tg.
Ocna.
Ulterior au fost instituite noi barete : Dunărea, 1918 şi
1919, Siberia pentru Corpul voluntarilor romani din Siberia, Italia pentru
ofiţerii şi gradele inferioare din Legiunea voluntarilor români din Italia.
Decoraţia din colecţia muzeului are patru barete metalice:
Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi 1919.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)