sâmbătă, 22 iulie 2017

Cică niște scoțieni...




Lumea și noi...


Rody McNeil, Barbara Peters




Program, Sala Palatului (probabil), București. Octombrie, 1968.







De fapt, este vorba de Festivalul Cerbul de Aur, prima ediție, 5 - 10 martie 1968.
În cadrul concursului, Roddy McNeil a obținut Premiul de popularitate.
Aici, puteți asculta piesele prezentate în competiție:

Roddy McNeil (1968) - Brasov Music Festival (Romania) - YouTube













vineri, 21 iulie 2017

Pe simezele Capitalei




Arta plastică contemporană românească 


Virgiliu Parghel 


Centrul Cultural Mihai Eminescu, București 


24 iulie - 5 august 2017





Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă




Muzeul de Artă Populară Constanța 


27 - 30 iulie 2017





    Muzeul de Artă Populară Constanţa continuă în sezonul estival 2017 seria de manifestări dedicate meşteşugurilor tradiţionale cu organizarea în perioada 27-30 iulie a evenimentului cu tema Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă.
    Meşteşugul ţesutului este o îndeletenicire străveche, rezervată prin excelenţă femeilor, care se ocupau în cadrul industriei casnice textile cu toate operaţiunile necesare prelucrării fibrelor textile: torsul lânii, cânepii şi bumbacului, obţinerea borangicului, vopsitul firelor, urzitul, năvăditul şi ţesutul.
   La războiul de ţesut s-au realizat toate categoriile de textile de interior: scoarţe, covoare, lăicere, păretare, aşternuturi de pat, perne, ştergare şi feţe de masă, dar şi piesele de costum popular: pânza cămăşilor, marame, brâie, fote, catrinţe şi iţari.
Ţesăturile populare româneşti au atât funcţie decorativă, cât şi de uz casnic, astfel încât materialele, tehnicile de ţesătură, cât şi decorul sunt foarte variate, iar piesele de costum prezintă un specific zonal.
    La manifestarea desfăşurată pe platoul din faţa muzeului vor fi prezenţi 4 meşteri populari, care lucrează la războiul de ţesut numeroase categorii de ţesături tradiţionale.
   Din comuna Bălţăteşti, jud. Neamţ, va veni creatoarea populară Maria Mihalachi, care lucrează în atelierul ei covoare mari, decorate cu pomul vieţii, lăicere moldoveneşti alese cu străvechi motive populare, carpete şi trăistuţe. Lâna naturală este vopsită cu plante după reţete tradiţionale, astfel că atât decorul, cât şi cromatica sunt autentice.
    O ţesătoare cunoscută din Mănăstirea Humorului, Suceava, Hojbotă Veronica, va fi prezentă la Constanţa cu ştergare şi feţe de masă ţesute "năvădit” – tehnică specifică Moldovei, decorate la capete cu bogate alesături florale şi geometrice, dar şi cu pânză ţesută pentru cămăşi, fote din lână, brâie şi traiste.
   Din Ilieni, judeţul Covasna, va fi invitată Iulia Şimo, în atelierul său de lucru fiind revitalizate prin stilizare, ţesături tradiţionale din bumbac, precum feţe de masă, cuverturi de pat, şervete, dar şi piese de vestimentaţie inspirate din costumul popular.
   Soţii Niculescu din Stoeneşti, Vâlcea sunt ultima familie de sericicultori din România. În ferma unde se cresc viermi de mătase se obţin firele de borangic cu care se ţes în atelier, la război manual, ştergare, marame, dar şi cămăşi brodate ulterior după tradiţia zonei Vâlcea. Creatoarea populară va veni cu un război de ţesut la care va face demonstratie de lucru.
    Prin organizarea manifestării Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi propune să prezinte evoluţia unui meşteşug tradiţional în contemporaneitate şi evoluţia ţesăturilor de la obiect funcţional la obiect artistic.

...în culori suave...




România de-altădată 


Juliana Fabritius - Dancu 


Colecții și Colecționari 


Cartofilie



V-am mai prezentat lucrări realizate de Juliana. 
Acum a venit timpul și pentru un set de cărți poștale ilustrate 
reproducând acuarelele ei. 
Editate, la începutul anilor '80, de Transilvania Publicitate.
Explicațiile sunt traduse și în limba germană. Necirculate.
Tipărite la I. P. Sibiu.


Cod: 0150. Colibe păstorești la Crinț - Munții Cibinului (acuarelă).


Cod: 0155. Puntea Minciunilor (acuarelă).


Cod: 0171. Turnul de poartă al cetății țărănești din Viscri,
sec. XVI, județul Brașov (acuarelă, 1970).


Cod: 0172. Cetatea țărănească din Hosman, ridicată pe la 1500,
județul Sibiu (acuarelă, 1968).


Cod: 0173. Cetatea țărănească din Movile, sec. XV- XVI,
județul Sibiu (acuarelă, 1970).


Cod: 0174. Cetatea țărănească din Valchid, sec. XVI,
județul Sibiu (acuarelă, 1975).


Cod: 0176. Biserica fortificată din Buzd, sec. XIV - XVI,
județul Sibiu (acuarelă, 1974).


Cod: 0177. Cetatea țărănească din Merghindeal, sec. XVI,
județul Sibiu (acuarelă, 1969).


Cod: 0179. Cetatea țărănească din Archita, începutul sec. XVI,
județul Mureș (acuarelă, 1970).


Cod: 0190. Case vechi din Poiana Sibiului,
jud. Sibiu (acuarelă, 1959). 


Cod: 0191. Casă țărănească din Daia,
jud. Sibiu, datînd din 1595 (acuarelă, 1977).


Cod: 0192. La marginea comunei Jina,
jud. Sibiu (acuarelă, 1951).


Cod: 0193. Casă țărănească din Drăușeni,
jud. Brașov, datînd din 1610 (acuarelă, 1970).


Cod: 0194. Case vechi din satul Vale,
jud. Sibiu (acuarelă, 1959).


Cod: 0196. Gospodărie din satul Vale,
jud. Sibiu (acuarelă, 1959).


Cod: 0197. Casă țărănească din Cîrțișoara,
jud. Sibiu (acuarelă, 1963).


Cod: 0198. Gospodărie veche din Poiana Sibiului,
jud. Sibiu (acuarelă, 1957).


Cod: 0212. Uliță din Rășinari,
jud. Sibiu (acuarelă, 1967).

***Mai multe despre acest om deosebit aflați aici:

  Juliana Fabritius-Dancu - Wikipedia


Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition




Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu 


21 - 22 iulie 2017





BIAS2017 Official Event by Bucharest Airports
BIAS 2017: Sâmbătă, 22 iulie 2017
General Aviation Exhibition: 21-22 iulie 2017

A noua ediţie a Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition
 va fi, şi în 2017, cel mai impresionant show aerian al României.

Evenimentul, care a adunat nu mai puţin de 150.000 de oameni la ediția precedentă, va avea loc sâmbătă, 22 iulie 2017, 
pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–Aurel Vlaicu.

Intrarea publicului la BIAS este liberă!

joi, 20 iulie 2017

Transilvania mea în acuarelă




Arta plastică contemporană românească 


Eugen Măcinic 


Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia 


19 iulie 2017







sec"unde




Expoziție de fotografie 


Casa Artelor, Timișoara 


13 iulie - 2 august 2017






   Expozitie de fotografie cat de-o rasfoire a unor clipe respirand de frumusete si sinceritate, cuvinte insa dezvaluind mai degraba initiere in subinteles decat ca o exprimare simplista si pasunista a unor cadre din satul banatean.
   O rasfoire de imagini in care exista un pariu intre minte si suflet, intre ochi si imaginar. Fotografii de expresie ce dezvaluie detalii ascunse mintii, reliefate insa sufletului cu care cei ce expun ne obliga sa cercetam. Personaje vietuind dincolo de realitate, unde ochiul poate fi usor pacalit, imaginatia fiind cea aleasa pentru a fi partasa vizitarii acestei expozitii.
   Grupul Fotopoetica Timisoara s-a format in anul 2013 si s-a orientat catre fotografia de expresie, impulsul principal fiind dat de atelierele de fotopoetica, sustinute de catre fondatorul Scolii de Fotografie Fotopoetica, Francisc Ferko Mraz la Timisoara. Dupa un debut in fata publicului in 2015 la Casa Artelor, cateva expozitii alaturi de colegii din scoala fotopoetica din Bucuresti si nu numai, grupul revine cu o expozitie noua, la fel de curajoasa ca la inceput, insa cu propuneri fotografice mult mai interiorizate.
    Expozitia este gazduita de Casa Artelor, in Galeria Subterana. Lucrarile vor fi pe simeze in perioada 13 iulie - 2 august.