Arta plastică contemporană românească
Andreiu Maria, Margareta Pentelescu
Restaurant Napoca 15, Cluj - Napoca
11 aprilie 2017
duminică, 9 aprilie 2017
Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei
Muzeul Național Brukenthal
Sibiu
12 - 14 mai aprilie 2017
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituţă și Cornelu Gaiu
Parteneri: Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Protopopiatul
Ortodox Bistriţa, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Asociaţia
Culturală Pictor Octavian Smigelschi
Bisericile din Transilvania adăpostesc tezaure nepreţuite de
icoane, majoritatea locale, altele aduse din diferite centre ale Transilvaniei
sau din Moldova. În Transilvania, icoane interesante există pretutindeni, din
zona Făgăraş –Sibiu continuând în zona Sebeş, sau Cluj, Bistriţa sau Sălaj.
Pictura de icoane prezintă aici, o diversitate nebănuită şi un interes artistic
deosebit. Înţelegerea temelor, arhaismul interpretării, realismul viu al
tratării chipurilor şi caracterul narativ legat de detaliul pitoresc dau
acestor icoane valoarea unor documente de interpretare folclorică a filozofiei
şi a dogmei creştine.
În pictura de icoane, ca şi în pictura murală, cu tot
caracterul ei tradiţional, s-au înregistrat o serie de elemente mai noi ale
artei renaşterii şi barocului. Ele se datorează contactului cu arta maghiară şi
săsească a Transilvaniei dar şi a pătrunderii barocului austriac şi a
elementelor de renaştere din Polonia şi Slovacia.
Icoanele împărăteşti din zona Bistriţei-Năsăud, datate din
primele decenii ale secolului al XVII-lea în stilul picturii post-bizantine,
sunt marcate de un puternic grafism. Chenarul lat, pictat cu motive vegetale de
sorginte renascentistă, rozetele sculptate şi aplicate, împrumută icoanei o
pregnantă notă decorativă.
În ceea ce priveşte pictura pe sticlă din Transilvania,
aceasta îşi are originea în pictura de factură populară ce s-a practicat în Bavaria,
Austria, Boemia, începând cu a doua jumătate a secolului a XVIII-lea şi care va
pătrunde şi în spaţiul intracarpatic, cu ocazia diferitelor pelerinaje, în
special la Nicula.
Această zestre de artă sacră a fost creată de iconari ţărani
al căror nume istoria nu ni l-a transmis decât în parte. Meşterul anonim, de
obicei ţăran, mai mult sau mai puţin talentat ori instruit, va crea uneori
opere originale, pline de pitoresc, prin îmbinarea elementelor tradiţionale cu
fantezie alimentată de scrierile hagiografice, de legende ori povestiri.
Chipul Maicii Domnului din icoanele Transilvaniei,
indiferent de tipul iconografic redat exprimă gingăşie şi prospeţime cum nu se
poate vedea în arta cultă. Reprezentându-o astfel pe Maica Domnului, iconarul
şi-a pus, în sclipirea cristalină a ciobului de sticlă sau în tăria lemnului,
ceva din sufletul lui şi a timpurilor sale.
Luminoasa imagine a Maicii Domnului cu Pruncul o întâlnim în
bisericile ortodoxe sau greco-catolice ale românilor, în cele catolice ale
maghiarilor, secuilor şi saşilor, fiind adorată pentru puterile sale
miraculoase.
Expoziţia Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei este un
eveniment cultural important, fiind simbolic o rugăciune şi un ex voto adus
Născătoarei de Dumnezeu, un semn al înţelegerii şi păcii, al tuturor celor ce
mărturisesc întru Hristos.
Așa cum a fost
România de-altădată
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Context "istoric"
La începutul anilor '80 era clar că sistemul economico-social existent
se îndrepta spre colaps.
În condițiile unei ecomomii excesiv planificate și a amestecului politicului
în economic, discreționar și sufocant.
Și peste toate, decizia aberantă de a ne plăti datoriile externe, accelerat,
înainte de termenele contractuale.
În același timp cu declanșarea unor proiecte faraonice...
S-au încercat soluții-paleative care, așa cum s-a văzut, nu au dus la efectele scontate.
Așa au apărut comasările de întreprinderi, centrale sau ministere, părțile sociale,
acțiunile de recondiționare și revalorificare în producție.
Sau autogospodărirea și autofinanțarea...
La această din urmă situație voi zăbovi puțin...
Evident că și instituțiile culturale au fost cuprinse de valul eficientizării activității
în condițiile unei bugetări centrale sau locale din ce in ce mai reduse.
În goana după asigurarea salariilor angajaților și îndeplinirea planului la încasări
se organizau tot felul de activități paralele cu cele de bază
(spectacole de teatru, operă, balet, etc.)
Și cum se inventase video-ul au apărut și videotecile.
Cu prezentatorii lor, desigur. VJ cum s-ar spune.
În majoritate, cei care aveau posibilitatea posesiei unui astfel de aparat-minune...
Spre exemplificare, cazul Filarmonicii de Stat Ploiești.
La început de aprilie 1985.
Adică acum 32 de ani...
***
Au fost și urmări benefice...
În vara lui '83, pe la ora 13:00, am zărit pe ușa unui restaurant
o hărtie A4 pe care scria simplu, de mână: Zidul - Pink Floyd.
Eram la curent cu apariția peliculei dar nici nu îmi trecea prin cap,
că vreodată, sau într-un timp rezonabil, aș fi putut vedea așa ceva.
Cine nu știe despre ce este vorba se poate înforma aici
Pink Floyd The Wall - Pink Floyd: Zidul (1982) - Film - CineMagia.ro
Ordinatorul
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Giulești
Pliant-program, Teatrul Giulești (Odeon) București.
Premieră: 14 septembrie 1980.
Recompense...tovărășești
România de-altădată
Diplome
Colecții și Colecționari
Înscrisuri de toate felurile
Hitrov Gheorghe a obținut titlul de Evidențiat în Muncă.
La Uzina de Pompe din Capitală.
9 februarie 1973.
Țicoi Tudor a obținut titlul de Fruntaș în Întrecere (locul III) la
Întreprinderea Poligrafică Luceafărul din București.
9 februarie 1982.
De remarcat că, față de diploma prezentată anterior aceasta
este, ca dimensiuni, la jumătate. Eram în plină perioadă de economii.
Ca să ne plătim datoriile...
Cojan Furtuna (?) a absolvit cursul Gata pentru Apărarea Sanitară
la Întreprinderea de Paste Făinoase București.
Pe la începutul anilor '60.
Drept urmare are dreptul să poarte insigna omonimă.
Aici puteți vedea și cum arăta sus-numita insignă.
Și un alt model. Aveți de unde alege...
sâmbătă, 8 aprilie 2017
Din Depresiunea Giurgeului
România de-altădată
Gheorgheni
Colecții și Colecționari
Cartofilie
Drumul spre Gheorgheni. Cod: 134. Librăria Noastră. 1953. Necirculată.
Drumul spre Ghiorgieni. Cod: 0134. Editor nespecificat. Anii '50. Necirculată.
Imagine identică cu cea precedenta pe carton lucios, alb-negru.
Pe un alt exemplar, stă scris:
"Această minunată priveliște am fi admirat-o la fața locului,
dacă tov. prorector Iancu ne-ar fi aprobat ieșirea de teren. Se poate
vedea și de acum încolo nu ?" 1954.
Vedere de ansamblu. Cod: EST 6515. Foto: G. Gaciu. 1978. Necirculată.
Piața Libertății. Librăria Noastră. Cod: 636. 1954.
Vedere din Piața Libertății. 1973.
Gheorghieni (în loc de Gheorgheni - n.a.) - Vedere.
Cod: 558. OSEDT. 1973. Necirculată.
Gheorghieni (în loc de Gheorgheni - n.a.) - Vedere.
Cod: 1174. Foto: S. Dan. OSETCM. 1974. Necirculată.
Alt tiraj. 1975.
Centrul orașului. Cod: 1652. 1975.
Vedere din centrul orașului. Pliant: Județul Harghita. 1978.
Gheorgheni. Cod: 8074. Foto: S. Dan. Anii '70 - '80.
Liceul mixt romîno-maghiar. Cod: 426. Librăria Noastră. 1954.
Liceul mixt. Cod: 592. Prima parte a anilor '60. Necirculată.
Liceul Salamon Erno din Gheorgheni.
Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Biserica armenească. Cod: 1679. Anii '50 - '60. Necirculată.
Beneficiind de optime condiții materiale - cum e și casa de cultură din
Gheorgheni - activitatea cultural-artistică harghiteană cunoaște noi
dimensiuni. Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Hotel Mureș. Pliant: Județul Harghita. Anii '70-'80.
Imagine din orașul Gheorgheni.
Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Idem, carte poștală. Gheorgheni. Hotel Mureș.
Carnet-set: Județul Harghita. Foto: Zoltan Haragos. Anii '80. Necirculată.
Vedere din Gheorgheni. Foto: Clara Spitzer. 1971.
Cabana Bucin. Cod: 1108. Foto: Sorin Dan. 1974. Necirculată.
Bucin - Harghita. Editor: Cooperația de Consum. Anii '80. Necirculată.
Gyergyoi Havasok. Circulată în 1956.
Ilustrată maghiara interbelică. Cod: 109.
Drumul dela Gheorgheni la Ghilcoș.
Cod: 342. Editura de Stat. Începutul anilor '50. Necirculată.
Șoseaua de la Gheorgheni spre Lacu Roșu. Cod: 9609.
Anii '70 - '80. Necirculată.
Vedere spre Lacul Roșu.
Cod: 1269. Foto: S. Dan. 1977. Necirculată.
Întreprinderea mecanică Gheorgheni îți profilează dimensiunile.
Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Consemnare publicată în Ziarul Scînteia, Nr. 8713, de marți, 2 martie 1971.
Fluvii de lumină și culori ce sub mîna lucratoarelor Întreprinderii
de stofe de mobilă și tesături tehnice - Gheorgheni, dau un plus de
eleganță mobilei din apartamentele noastre.
Volum: Județele patriei - Harghita. 1979.
Colaj. Anii '40.
Gheorgheni. Colaj. Cod: 15913. Anii '80. Necirculată.
Pliant: Județul Harghita. Publiturism. 1978.
Pliant: Județul Harghita. Anii '70-'80.
Editor: Oficiul Județean de Turism Harghita.
Volum: Jude'ele patriei - Harghita. 1979.
Editura Sport-Turism. Tiraj: 10.000 exemplare.
***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)