Din Caraș-Severin

România de-altădată

Stațiuni montane - Semenic

Colecții și Colecționari 

Cartofilie

Peisaj de iarnă pe muntele Semenic. Prima parte a anilor '60.

Peisaj de iarnă pe muntele Semenic. 1964.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.

Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. 1975.

Colaj. Caraș-Severin. Cod: 5236. Anii '70. Necirculată.

Ilustrată cu dimensiunile mărite. Imagina din dreapta, centru: Semenic.

Muntele Semenic, județul Caral-Severin: Complexul turistic.

Cod: 2694 (?) Foto: V. Stamate. OSETCM. 1979.

Complexul turistic Semenic. 1963.

Cabană din complexul Semenic.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.

Cabană pe Muntele Semenic. 1965 (deja R.S.R.)

Alr tiraj, titulatură: Vedere de pe Muntele Semenic. 1968.

Apare si numele fotografului: Sorin Dan.

Cabană pe muntele Semenic. Cod: 5241. Foto: A. Iancu. Anii '70. Necirculată.

Peisaj de iarnă la Semenic.

Foto: C. Vladu. Anii '60-'70 (circulată în 1977).

Idem, mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Cadru mai strâns.

Ilustrată cumpărată probabil cu preț redus (soldare)

Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. Coperta I. 1981.

Noul hotel de pe Muntele Semenic.
Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. 1975.

Hotel Gozna. Volum: Turism în toate anotimpurile. Anii '70.

Munții Semenic. Hotel Gozna. Cod: 11942. Foto: A. Iancu. 1978. Necirculată.

Restaurant Gozna. Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.

Munții Semenic. Hotel Gozna. Foto C. Vladu. 1986.

Semenic. Broșură: Iarna în Carpați. Publiturism. 1982.

Munții Semenic. Hotel Nedeea. Foto: Mariana și Al. Mendrea. 1984.

Semenic. Pliant: Invitație în județul Caraș Severin. 1982.

Munții Semenic. Vila Klaus. Cod: 8292. Foto: I. Oprea. Anii '70 - '80. Necirculată.

Munții Semenic. Cabana Crivaia. Foto: I. Oprea. 1982.

Biserica de lemn de pe Muntele Semenic.

Pliant: Monumente de arhitectură și artă religioasă din arhiepiscopia

Timișoarei și Caransebeșului. A doua parte a anilor '60. 

Schitul de pe muntele Semenic. 

Volum: Monografia Mitropoliei Banatului. 1977.

Valiug, jud. Caraș-Severin. Muntele Semenic. Bisericuța.

Cod: 2695. Foto: V. Stamate. 1977.

Jud. Caraș-Severin. Bisericuța din vîrful Muntelui Semenic.

Cod 3146. Foro D. F. Dumitru. 1980. Necirculată. 

Munții Semenic. Stațiunea turistică Semenic.

Foto: Mariana și Al. Mendrea. 1981.

Iarna pe muntele Semenic.

Felicitare circulată pe post de carte poștală. 1963.

Schi pe Semenic.

Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.

Munții Semenic. Stațiunea turistică Semenic.

Foto: Mariana și Al. Mendrea. Cod: 15985. Partea a doua a anilor '80.

Canotaj - la poalele Semenicului.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.

Spre Semenic - pe drum aerian.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.

Vedere de pe Muntele Semenic. Foto: Sorin Dan. 1968.

Colaj. Văliug, jud. Caraș-Severin: Vederi de pe Muntele Semenic.

Cod: 2693. Foto: V. Stamate, OSETCM. 1979.

Colaj. Muntele Semenic, jud. Caraș-Severin. Cod: 3153. 1981.

Hotelul Gozna; Vedere de pe lacul Văliug; Hanul Gărîna;

Bisericuța din vîrful Muntelui Semenic.

Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. 

Oficiul Național de Turism Carpați. Anii '60 - '70.

Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. Publiturim. 1975.

Volum: Turism în toate anotimpurile. Anii '70.

Volum: Monografia Mitropoliei Banatului. 1977.

Editura Mitropoliei Banatului.

Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.

Oficiul Județean de Turism Caraș-Severin. Publiturism. 

Pliant: Invitație în județul Caraș Severin. 1982.

Ministerul Turismului. Publiturism.

Broșură: Iarna în Carpați. Publiturism. 1982.

***Am reprodus întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.

Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !)

Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 

cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !

Radiografia tăcerii

Lansare de carte

Ana Maria Ilie 

Tonka Soul Cafe, București 

2 aprilie 2017

   Tonka Soul Cafe vă invită duminică, 2 aprilie, ora 17:00, la evenimentul de lansare a volumului de debut al Anei Maria Ilie, o autoare care nu face prea mult zgomot în jurul său, așa cum o descrie criticul și poetul George Mihalcea în prefață. Ana Maria Ilie iese acum din zodia rețelelor de socializare unde a putut fi citită uneori, din paginile revistelor de cultură în care a apărut din când în când, completa George Mihalcea. Cât despre Radiografia tăcerii, acesta notează: nu este un volum de debut, chiar dacă, statistic, marchează unul, ci începutul de drum al unei poete cu un talent puțin obișnuit și cu o scriitură extrem de personală. Autoarea își descrie acest volum ca fiind un soi de terapie intensivă, o formă de psihanaliză a eului tăcut, dusă până la duritatea acceptării finalului ca singura formă de fericire.

    Despre volum și autoare va vorbi George Mihalcea iar actrițele Dora Bârzan și Teodora Nedelcu vor citi din volum, introducând publicul în meandrele unor temeri, bucurii și pasiuni lăuntrice expuse de autoare într-un stil personal, plasat la granița dintre ironie și tragedie.

Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

    "Structurat pe patru cicluri cu dantelării gaudiene, primul fiind Confesiuni nocturne, volumul mai cuprinde încă trei: Călătorii, Ipostaze și Duminici autiste. În cel dintâi, avem povestea unei descoperiri uimite a sinelui proiectat pe o memorie selectivă. Al doilea este o altă descoperire, aceea a periplului prin spații ale dialogului intim cu arta, iar în cel de-al treilea găsim sinele în dialog cu destinul incert, unul în care dragostea, mult căutată, este împinsă din ce în ce mai departe, către un destin aproape tragic. În sfârșit, ciclul final,Duminici autiste, ar putea fi interpretat ca o evadare din carapacea sinelui.” (George Mihalcea)

   Ana Maria Ilie scrie poezie de la 10 ani, trecând, de-a lungul timpului, prin diferite etape de creație. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea de Stat din Pitești, profil: Limba și literatura română-Limba și literatura franceză, având un Master la Universitatea Națională de Arte București, profilul Istoria și Teoria Artei.

    A publicat eseuri și analize literare în Revista Universități de Stat din Pitești, în 2010: Prezența instrumentelor muzicale în opera lui George Bacovia și Moartea lui Mihai Eminescu, este prezentă în Antologia Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, 2015 și în anul 2016 a publicat atât poezie cât și articole de artă - Instalația de artă-vedere de ansamblu, în revista Vocativ.

   Lucrează de peste 4 ani într-o galerie de artă contemporană și visează la propriul studio de creație, dar și la nașterea unui curent literar care să rupă puțin ritmul actual din literatura contemporană.

***Ana Maria Ilie‎Lansare de carte - Radiografia tăcerii de Ana Maria Ilie

Exponatul lunii

Muzeul Câmpulung Muscel 

aprilie 2017

   Muzeul Câmpulung Muscel - Secţia de Etnografie şi Artă Populară, propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituției, acesta fiind reprezentat de o farfurie - platou, ce datează de la începutul secolului XX.

   Exponatul a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1952, în urma cercetărilor de teren, pe care specialiștii din acea perioada au făcut-o pentru a pune bazele acestui muzeu.

   A fost realizat de Nora Steriade (1889 - 1948), artist decorator. Din 1915 s-a dedicat artelor decorative, având expoziții de broderie în București și la Galerie Boudet, Paris. Din 1920 a realizat ceramică emailată cu modele populare și medievale românești și din Transilvania.

   Farfuria este de formă circulară cu profil tronconic aplatizat, lucrată manual la roata olarului, din ceramică roșie, arsă în cuptor de două ori, smălțuită la interior, decorată prin jirăvire cu cornul și găitoiul. Ornamentica este reprezentată de motive decorative des întâlnite în arta populară românească, geometric stilizate: (linii, cercuri, puncte, valul), în registre concentrice delimitate de linii circulare.

   Pe spate are ștampilată o troiță și inscripția "Troiță, str. Popa Savu 42, București” și scrijelit numele „Nora S.”

Cromatica: fond bej, decor bleumarin și maro.

   Vasele smălțuite, bogat ornamentate și frumos colorate se foloseau în scopuri practice dar și pentru decorarea interioarelor.

***Muzeul Campulung Muscel

Spațiu atemporal

Arta plastică contemporană românească 

Tudor Zbârnea

Muzeul de Artă Iași

4 - 30 aprilie 2017

***Uniunea Artistilor Plastici Din Romania - Filiala Iasi

Așa cum a fost...cu Teo...

România de-altădată

Colecții și Colecționari 

Înscrisuri de toate felurile

În cele ce urmează vom face cunoștință cu un personaj care, la un moment dat,

a ocupat o funcție importantă.

O voi face prin intermediul unor documente prezentate în premieră

(ca tipologie).

T(h)eodor Marinescu 

s-a născut pe 28 septembrie 1922. 

16 august 1944.

Scrisoare expediată de către Helm Voicilă din București.

Pe când Teodor era sublocotenent la o companie de transmisiuni. 

Ținând cont de vârstă și de grad, am putea deduce că personajul nostru era

student sau absolvent de studii superioare.

Scrisoarea i-a parvenit, destul de târziu, pe 20 septembrie, 

pe când se afla la Gura Arieșului (azi în județul Alba).

Întârziere explicabilă, spun eu, prin evenimentele de la 23 August

petrecute îmtre timp.

După terminarea războiului îl regăsim pe Teodor angajat, ca funcționar, la

Direcția Economatului de la Societatea Anonimă pentru exploatarea minelor de 

carbuni Petroșani.

Carnet de credit la consum eliberat pe 20 august 1947.

Pentru cine nu știe (vezi și Dex-ul), economatul era un magazin prin care 

se aprovizionau, în principal, angajații unei întreprinderi.

Era vorba mai ales de produse de primă necesitate la prețuri, de regulă,

sub cele ale pieței. Într-o perioadă caracterizată de

mari lipsuri în mai toate domeniile. Fusese o secetă teribilă,

trebuia să plătim și datoriile de război către sovietici, speculă...  

Mai greu, dar putem distinge unele produse cu care s-a aprovizionat,

în perioada 20 august - 17 octombrie 1947:

unt, ulei, poplin (pânză), ciorapi...

Bon pentru zahăr anulat. 14 noiembrie 1947. 

La fel cum a pățit și un coleg de-al lui, Popescu Mircea.

Pe 27 octombrie 1947. Dar la slănină...

Nu peste mult timp...

Factură datată 15 iunie 1949.

Emitent: Magazinul de Stat Ferometal din strada Smârdan nr. 12, București.

Din "înscris" știm și unde locuia personajul nostru:

Strada Precupeții Vechi, nr. 7 (etaj I, ap. 3), București.

Dacă credeți că în acea perioadă era lesne de procurat un aragaz

(cu trei ochiuri Vlâhița) și un răcitor (tip Set) vă înșelați.

Dincolo de valoare, chiar trebuia să ai relații sau să fii cineva.

Puțină răbdare, vom afla răspunsul în curând...

Produse achitate în rate.

Operațiune care s-a făcut, aparent, prin Bilete la ordin. 

Întocmite în aceeași zi, adică pe 15 iunie 1949.

Pentru mărire, click pe imagine.

Spatele acestui document.

Am spus "aparent" pentru că mi se pare aproape de domeniul 

paranormalului ca în acel an să se folosească documente bancare

folosite în anii '30 și pe baza unei legi valabile de la 1 mai 1934... 

Eu îmi fac datoria și vi le prezint pe toate.

Chitanță pentru achitarea abonamentului radio, datată

15 octombrie 1949.

Dovadă datată 31 octombrie 1949.

Dacă avea aragaz, trebuia să aibă aprobare și pentru butelie.

Notă de livrare a buteliei, efectuată pe 9 noiembrie 1949.

Carnet de membru al Cooperativei de Consum Gloria, București.

Eliberat, probabil, undeva spre sfârșitul anului 1949.

Și iată și explicația căutată.

Teodor Marinescu figurează ca Director Adjunct la Agerpres 

- agenție de presă înființată pe 20 mai 1949 - 

Chiar trebuia să fii cineva de încredere să ocupi un post de conducere acolo.

Asta, eufemistic vorbind.

La numai 27 de ani... 

Antetul unui plic, parțial deteriorat 

(în care și-a păstrat documentele referitoare la aragaz)

Acum poate vă veți întreba ce-i mai trebuia unui director adjunct

să mai fie și membru al unei cooperative de consum.

Răspunsul este simplu. Era o altă formă de a te aproviziona cu unele 

produse alimentare deficitare în acele timpuri (1950 - 1952).  

Unt, ouă, caș, zahăr, fasole...

Atenție la punctul b)...

Mai departe, nu mai știu...