Muzeul Municipiului Bucuresti
Anca Tudorancea
26 noiembrie 2015
Strada Școala Ciocanul este numele unei străzi din
apropierea școlii de meserii care a existat în Calea Dudești la numărul 127 și
care nu mai spune astăzi aproape nimic locuitorilor recenți ai zonei. Este
vorba de prima şcoala de meserii din România, înfiinţată la 1899, la iniţiativa
industriaşului evreu Adolf Solomon, în încercarea de a da o meserie în special
copiilor din mediile sărace (care primeau burse, rechizite, haine) și de a crea
forță de muncă specializată pentru industria în creștere a Bucureștiului.
Treptat, acest așezământ devine una dintre cele mai renumite şcoli profesionale
româneşti, cu diplome recunoscute în străinătate.
A. Solomon spunea în raportul pe anul şcolar 1904 – 1905 : "Educaţia unui copil este greşită, când ea se face cu privire
la timpurile trecute, asemenea când ea este făcută cu privire la timpul prezent
numai, ci ea, educaţia, trebuie sa fie îndreptată cu privire la viitor, adică
pentru timpul când copilul va deveni major şi va avea a intra în toiul luptei
pentru existenţă. Deci este greşită ideea acelora, care judeca viitorul după
prezent, care cred că actualmente, când este căutare pentru ocupaţiuni, în
comerţ şi birocraţie, adică aceasta stare va continua şi prin urmare preferă a
îndruma pe copiii lor la şcolile de comerţ, la licee şi gimnazii.”
Şcoala avea secţiunile mecanică, lăcătuşerie, tinichigerie,
electrotehnică, instalaţiuni de calorifere (din 1915), presupunea o ucenicie de
4 ani şi pregătea în medie 60 -80 de elevi. Școala a funcționat cu mici
întreruperi până la desființarea ei în 1948.
Numele străzii a rezistat chiar şi în perioada comunistă,
probabil datorită sonorităţii proletare, ca și clădirea propriu zisă a școlii,
care a fost tranformată într-o școală de tip grup școlar industrial.
Prezintă Anca Tudorancea - cercetător în istorie la Centrul
pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federaţia Comunităţilor
Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul Goldstein Goren –
Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti
(1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; Istorii si imagini
din Bucureştiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, Bucureşti, Noi Media
Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea
evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti, Hasefer, 2008.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor
organizate la Palatul Suţu.
Următoarele conferinţe de joi:
3 decembrie 2015 - Fotograful Aurel Bauh cu
Emanuel Bădescu
10 decembrie – De la uliţa anonimă la strada cu nume a
secolului al XIX-lea în Bucureşti
cu Adrian Crăciunescu
17 decembrie – Bucureştiul utopic cu Andrei Popescu
