vineri, 20 noiembrie 2015

Strada Școala Ciocanul (1899-1948)




Muzeul Municipiului Bucuresti


Anca Tudorancea


26 noiembrie 2015





    Strada Școala Ciocanul este numele unei străzi din apropierea școlii de meserii care a existat în Calea Dudești la numărul 127 și care nu mai spune astăzi aproape nimic locuitorilor recenți ai zonei. Este vorba de prima şcoala de meserii din România, înfiinţată la 1899, la iniţiativa industriaşului evreu Adolf Solomon, în încercarea de a da o meserie în special copiilor din mediile sărace (care primeau burse, rechizite, haine) și de a crea forță de muncă specializată pentru industria în creștere a Bucureștiului. Treptat, acest așezământ devine una dintre cele mai renumite şcoli profesionale româneşti, cu diplome recunoscute în străinătate.
    A. Solomon spunea în raportul pe anul şcolar 1904 – 1905 : "Educaţia unui copil este greşită, când ea se face cu privire la timpurile trecute, asemenea când ea este făcută cu privire la timpul prezent numai, ci ea, educaţia, trebuie sa fie îndreptată cu privire la viitor, adică pentru timpul când copilul va deveni major şi va avea a intra în toiul luptei pentru existenţă. Deci este greşită ideea acelora, care judeca viitorul după prezent, care cred că actualmente, când este căutare pentru ocupaţiuni, în comerţ şi birocraţie, adică aceasta stare va continua şi prin urmare preferă a îndruma pe copiii lor la şcolile de comerţ, la licee şi gimnazii.”
    Şcoala avea secţiunile mecanică, lăcătuşerie, tinichigerie, electrotehnică, instalaţiuni de calorifere (din 1915), presupunea o ucenicie de 4 ani şi pregătea în medie 60 -80 de elevi. Școala a funcționat cu mici întreruperi până la desființarea ei în 1948.
    Numele străzii a rezistat chiar şi în perioada comunistă, probabil datorită sonorităţii proletare, ca și clădirea propriu zisă a școlii, care a fost tranformată într-o școală de tip grup școlar industrial.
    Prezintă Anca Tudorancea - cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul Goldstein Goren – Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, Bucureşti, Noi Media Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti, Hasefer, 2008.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţe de joi:

3 decembrie 2015 - Fotograful Aurel Bauh cu Emanuel Bădescu
10 decembrie – De la uliţa anonimă la strada cu nume a secolului al XIX-lea în Bucureşti
 cu Adrian Crăciunescu 
17 decembrie – Bucureştiul utopic cu Andrei Popescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu