Muzeul Municipiului Bucuresti
Adrian Craciunescu
30 iulie 2015
Bucureştii s-au dezvoltat mult şi haotic până la 1831.
Dezvoltarea care a urmat introducerii primelor reglementări administrative
adevărate este însă cea care a dat până la sfârşitul secolului al XIX-lea
imaginea oraşului şi renumele de “mic Paris”. Nu este suficient de accentuată
astăzi dificultatea extraordinară de a introduce ordinea şi predictibilitatea
prin instituţii şi proceduri occidentale într-o zonă în care mentalitatea
orientală încă mai este prezentă şi astăzi. Comisarul, sergentul, medicul şi arhitectul
oraşului, judecătorul de pace, iată eroii neonoraţi pe deplin ai transformării
Bucureştilor într-o capitală europeană.
Prezintă Lect. dr. arh. Adrian Crăciunescu
Cadru didactic la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
Ion Mincu din Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii &
Conservarea Patrimoniului. Venind dinspre ramura "conservării patrimoniului” am
fost condus în timp mai mult spre aspectele administrative ale protecţiei
patrimoniului. Asta poate şi ca urmare a câtorva ani importanţi din carieră în
care am fost funcţionar public, cu funcţii mai mari sau mai mici în Ministerul
Culturii. Aşa se face că sunt membru în Comitetul Internaţional Ştiinţific al
ICOMOS pentru probleme legale, administrative şi financiare (ICLAFI), că ţin
cursurile de "Evidenţa patrimoniului” şi de "Legislaţia patrimoniului” la
filiala noastră de la Sibiu sau că teza mea de doctorat s-a ocupat de istoricul
practicilor administrative ale urbanizării capitalei între 1859 şi 1914. Ca
specialist atestat de către Ministerul Culturii, cea mai mare parte dintre
solicitările pe care le primesc sunt de a întocmi evaluări
istorico-arhitecturale ale imobilelor clasate sau aflate în zone protejate.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei
permanente.
