Arta plastică contemporană românească
Ipo Laszlo
Muzeul de Artă Cluj - Napoca
28 iulie - 9 august 2015
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de
interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj,
în colaborare cu Fundația Ipó László (Ipó László Alopítvány Fiókja), filiala
Cristuru Secuiesc, organizează, în perioada 28 iulie – 9 august 2015, o
expoziție comemorativă dedicată evocării operei artistice a pictorului,
muzicianului și poetului maghiar de origine transilvăneană Ipó László
(1911-1991).
Vernisajul va avea loc marți, 28 iulie 2015, ora 18:00, la
sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în
prezența doamnei CS. I. Dr. Alexandra Rus, istoric și critic de artă, a doamnei
Ipó Ildikó Imola, nepoata artistului, vicepreședinte a Fundației Ipó László și
curator al expoziției, a domnului CS. I. Dr. Lucian Nastasă-Kovács, manager al
Muzeului de Artă Cluj-Napoca, și a domnului Ferenczy Miklós, protopop reformat. Inaugurarea oficială a expoziției va fi urmată de un micro-recital de muzică și
poezie, în interpretarea artiștilor: Vincze Dallos Csilla, Kali Andrea, Viola
Gábor, precum și a formației de muzică acustică Kővirág din Târgu-Mureș.
Născut la 4 martie 1911, în satul Feliceni (judeţul
Harghita), într-o familie modestă, greu încercată de soartă, Ipó László a
manifestat de timpuriu o vie pasiune pentru desen şi pictură, dublată de o
zestre nativă deosebită, pe care şi-a desăvârşit-o sub direcţia maeştrilor
Daday Gerő, Vass Albert, Hercegh Ferencz, Dabóczi József şi Pattantyús Károly.
În compania stimulativă a generoşilor săi mentori, a pătruns şi tainele
diverselor tehnici care se pretează la decorarea suprafeţelor permanente cu
picturi murale, cea mai cunoscută dintre ele, "fresca”, aplicând-o cu rezultate
notabile la realizarea programului iconografic al interiorului Bisericii Greco-Catolice
din Lechinţa şi a celei Ortodoxe din Sovata.
Începând cu anul 1933, a
desfăşurat o activitate expoziţională bogată, circumscrisă cu preponderenţă
mediilor cultural-artistice din localităţile transilvănene Cristuru-Secuiesc,
Sighişoara, Mediaş, Miercurea-Ciuc, Târgu-Mureş, Odorheiul-Secuiesc, Lăzarea,
Braşov şi Cluj-Napoca. Din anul 1968, a activat ca membru titular al Uniunii
Artiştilor Plastici din România, filiala Miercurea-Ciuc. Animat de un interes
special pentru universul muzicii clasice, şi-a extins preocupările artistice
susţinute, învăţând nu doar să cânte la vioară, ci şi să construiască artizanal
instrumente cu corzi şi arcuş (a construit patru viori, pe una dintre ele
cântând maestrul Ştefan Ruha, violonist, dirijor, profesor universitar, laureat
al primului Festival Internaţional George Enescu, unul dintre prietenii
apropiaţi ai pictorului). A îmbrăţişat, de asemenea, şi genul poetic liric,
versurile apărute sub semnătura sa debordând de sensibilitate şi imaginaţie
fecundă. A decedat la Cristuru-Secuiesc, în data de 22 martie 1991.
În memoria sa, la iniţiativa fiului artistului, Ipó László
jr., inginer geolog, a fost înfiinţată în 1994 Fundaţia Ipó László, filiala
Cristuru-Secuiesc, a cărei principală menire se reflectă în eforturile susţinute
de promovare şi valorificare a moştenirii artistice testamentare lăsate de Ipó
László (1911-1991), direcţie în care se înscrie şi actuala expoziţie
comemorativă propusă Muzeului de Artă Cluj-Napoca. De largă întindere, creaţia
picturală a lui Ipó László a gravitat mai ales în jurul tematicii
portretistice, care-l relevă în ipostaza unui cercetător comprehensiv, animat
de patosul şi candoarea sincerităţii. Cu o factură stilistică îmbibată de
spiritul naturalismului academic, producţia sa portretistică etalează cu
generozitate un variat registru uman - personalităţi proeminente ale vieţii
ştiinţifice şi culturale contemporane, membri ai propriei sale familii, chipuri
anonime de oameni simpli surprinse în mediile urban sau rural etc. – "ochiul”
iscoditor al artistului concentrându-se asupra înregistrării pitorescului
înfăţişării exterioare, preocupare dublată şi de o fină analiză psihologică. A
abordat ocazional şi alte genuri, precum peisajul, scena de gen sau compoziţia
figurativă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu