Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti vă invită
sâmbătă, 16 mai 2015, ora 17.00, la sala Victor Ion Popa, Şos. Kiseleff nr.
28-30, sector 1, Bucureşti, la lansarea a trei volume despre comunitatea
aromânilor, în prezenţa domnului Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de
Cultură Macedo-Română, doamnei acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de
Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu, doamna conf. univ. dr. Paulina
Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti şi a domnului prof.
Willylald Wisoşenschi, preşedintele Fundaţiei Culturale Muşata Armână.
Albumul Lecturi vizuale etnolgice la aromânii din
Albania, zona Korçë, realizat de conf. univ. dr. Nistor Bardu, dr. Iulia
Wisoşenschi, dr. Emil Ţîrcomnicu şi Cătălin Alexa este rodul cercetării de
teren din luna august a anului 2014, din cadrul proiectului cu titlul Configurări ale discursului etnologic al românilor din Albania și România din
perspective cercetării științifice intedisciplinare (etnofolclorice și
lingvistice) actuale, propus de Societatea de Cultură Macedo-Română în
parteneriat cu Institutul de Etnografie și Folclor ,C. Brăiloiu și Fundația
Culturală ,Mușata Armână, având o finanțare asigurată de către Departamentul
Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministrului Afacerilor
Externe.
Albumul de față continuă de fapt o tradiție mai veche inițiată de
frații Manakia, iar în câmpul cercetării românești, de două nume de referință
pentru zona de cercetare academică, Theordor Capidan și Tache Papahagi și anume
aceea de valorificare a materialului etnofolcloric sud-dunărean sub forma unor
albume cu informație etnologică vizuală.
Albumul Lecturi vizuale etnolgice
la aromânii din Albania, zona Korçë este un exercițiu de lectură vizuală, cu
numeroase fotografii inedite unele cu o valoare emblematică ce surprind stadiul
actual și dinamica social-comunitară a grupurilor de aromâni (fărșeroți) din
localitățile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Boboștița, Șipsca, fiind susținut de
mostre de material dialectal etnofolcloric, dublat de o consistentă informație
istorică furnizată de surse bibliografice avizate, acreditate de către
comunitatea academică.
Românii de peste hotare, studiul întocmit, în anul 1945, de
consilierul de legație Emil Oprișanu, secretarul Comisiunii pentru problemele
păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României și de
colaboratorii săi este un prețios document de istorie a diplomației românești.
Impreună cu numeroase anexe documentare care-l însoțeau (tablouri statistice,
tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de
peste hotare, hărți etnografice și istorice) el constituie dosarul menit să
ofere delegaților români la Conferința Păcii de la Paris, elemente esențiale de
informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime
în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în
câtevadintre țările Europei Centrale și de Sud-Est- Ucraina Transcarpatică,
Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria.
Studiul lui
Emil Oprișanu este publicat acum pentru prima dată în întregime după exemplarul
dactilografiat păstrat în arhiva Institutului de Studii și Cercetări Balcanice
din București, al cărui director-fondator, prof. Victor Papacostea, titularul
Catedrei de istoria popoarelor balcanice, Universitatea din București s-a
numărat între colaboratorii Biroului Păcii și ai Comisiei pentru studiul
problemelor păcii. Studiul a mai fost editat odată în anul 2005 de regretatul
coleg Gheorghe Zbuchea și de Cezar Dobre pe baza textului păstrat în Arhiva
Ministerului Afacerilor Externe, problema 18, fond Conferința de Pace de la
Paris, însă fără anexele care-l însoțeau și fără menționarea numelui autorului
său.
Atlasul lingvistic al dialectului aromân realizat de
Nicolae Saramandu şi editat de Manuela Nevaci este cea mai amplă cercetare de
geografie lingvistică pentru dialectul aromân. Este rodul unor îndelungate
anchete de teren efectuate de autori în Grecia, Albania, R. Macedonia, Bulgaria
şi cuprinde într-o imagine de ansamblu întregul areal aromânesc: de la Munţii
Balcanici în nord până în Tesalia, Acarnania şi Etolia în sud, de la mările
Adriatică şi Ionică învest până la Marea Egee în est. Sunt cuprinse în lucrare
toate graiurile aromâneşti, care pot fi identificate şi descrise pentru prima
oară în mod amănunţit pe baza prezentului atlas. Apar în atlas numeroase fapte
de ordin fonetic, morfologic, lexical caracteristice graiurilor, care nu au
fost semnalate în lucrări anterioare.
Tot cu acest prilej se va vernisa şi expoziţia de fotografie AROMÂNII DIN ZONA KORÇË – ISTORIE ŞI ACTUALITATE ÎN IMAGINI curatoriată de
Iulia Wisoşenschi, care va prezenta imagini realizate de Catalin Alexa şi dr.
Emil Ţîrcomnicu. Expozitia va putea fi vizitata pana pe 31 mai 2015, in Sala de
Sticla, Sos. Kiseleff nr 28 – 30, de miercuri pana duminica, de la 10.00 la
18.00.
Mai multe detalii: 021 317 90 03/int. 178;
relatii.publice@muzeul-Satului.ro
