Reportaj - Calamitate

Arta plastică contemporană românească

Ethel Băiaș, Silviu Băiaș

Aiurart, București

4 februarie 2015

Vernisaj: 4 februarie, orele 19:00 - 22:00.

Adresa: strada Lirei nr. 21

  "Ethel și Silviu Băiaș fac parte dintr-o generație de artiști consacrați în anii 1970 în România, un cuplu de gravori și ilustratori apreciați într-o perioadă complicată din punct de vedere politic.

   Această expoziție are menirea de a readuce în atenție o operă extrem de coerentă și puternică, două discursuri complementare foarte bine conectate la realitatea politică, socială și ecologică din trecut, însă la fel de relevantă, prin recontextualizare, astăzi.

    Xilogravurile axate pe tema Calamităților și Poluării atmosferei semnate de Ethel Băiaș fac în primul rând trimiere la mediul politic toxicizant și la modificarea treptată a peisajului social sub imperiul „poluării” comuniste. Reportajele și serele lui Silviu Băiaș completează tabloul politic și social cu o frământare autentic ecologică. Forța gestuală a gravurilor artistei Ethel Băiaș este completată în gravurile lui Silviu Băiaș de perspectivele de tipul scanării de peisaj sau cartografiere cu intervenții de culoare specifice tiparului de ziar, manieră de lucru frecventă în deceniile 60-80 ale sec. XX în afișul polonez și în arta pop.

    O expoziție care scoate la lumină gravuri de forță realizate cu precădere în perioada 1974-1988, un moment de reconstituire, dar și de regândire a unei opere artistice rămasă de prea mult timp în sertare." (Olivia Nițiș)

Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Historia Viva

Bucuresti

29 ianuarie 2015

   Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea conferinței publice Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane, prezentate de dr. Ovidiu Țentea. Se continuă astfel seria de conferințe Historia Viva inițiată anul trecut de către muzeul nostru.

    Evenimentul va avea loc joi – 29 ianuarie 2015, cu începere de la orA 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.

    Principalele teme ale conferinței se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia. O atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren (scanări 3D, GPR, GIS etc.).

    Deopotrivă, această conferință se axează și pe evidențierea principalelor direcții de investigare de perspectivă avute în vedere prin proiectele de cercetare, ca de exemplu în cazul proiectul CERES (PN-II-PT-PCCA-2013-4-0495, 2014 - 2016), din al cărui consorțiu de cercetare fac parte, alături de Muzeul Național de Istorie a României, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 (coordonator), Muzeul Civilizației Dacice și Romane și S.C. Lavimar Consult S.R.L. -http://certo.inoe.ro/ceres/ro/index.php.

    Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraş al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii şi splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraş roman (colonia), numele împăratului fondator, precum şi numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munţii Orăştiei, la 40 km est. Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea ca principală atribuţie celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităţilor din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter şi al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.

   Cercetările arheologice mai recente au avut ce rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor clădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare.

***

Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică sunt următoarele:

•           accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;

•           accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 28 ianuarie a.c., ora 14.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).

•           publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit.

Cultura motocicletelor: Studii de sociologia moto-mobilității

Lansare de carte 

Gabriel Jderu

Librăria Bastilia, București

23 februarie 2015

     Împreună cu autorul, sunt anuntati (de la ora 18:30) moto-pasionați, sociologi de prestigiu (cu identități încă secrete). Mai vine și editorul Bogdan Hrib, de la Editura Tritonic.

    GABRIEL JDERU este doctor în sociologie și conferențiar universitar la Departamentul de Sociologie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. Predă cursuri de Metode și tehnici de cercetare sociologică, Sociologia corpului și Tehnici de cercetare a reclamelor. A participat în echipe de cercetare la granturi CNCSIS, UNFPA, UNICEF-Moldova, POSDRU și a fost director al grantului postdoctoral CNCSIS-UEFISCSU – Modernitate și mobilitate în România: motociclete, corp și emoții ale automobilității (2010-2012).

     A publicat cartea Introducere în sociologia emoțiilor (Polirom, 2012), a coordonat împreună cu prof.univ.dr. Septimiu Chelcea volumul Reflecția sociologică și refracția jurnalistică (Editura Economică, 2005) și este autor și coautor al mai multor capitole și studii publicate în cărți și reviste de specialitate. În prezent este interesat de cercetarea sociologică a moto-mobilității, auto-mobilității și a practicilor asociate.

     Recent a publicat articolul “Motorcycles, Body and Risk: The Motorcyclists’ Social Career” în Journal of Sociology (Sage, 2013).

Psihanaliza pe înțelesul simțurilor noastre. Avem nevoie de Psihanaliză?

Librăria Humanitas Kretzulescu

București

29 ianuarie 2015

    Librăria Humanitas Kretzulescu, în colaborare cu Asociația Română de Psihanaliză de Cuplu și Familie vă invită joi, 29 ianuarie 2015, ora 18.30, la dezbaterea Psihanaliza pe înțelesul simțurilor noastre. Avem nevoie de Psihanaliză?

    Fiţi partenerii noştri de discuţie şi vom descoperi împreună că psihanaliza nu este rezervată doar specialiştilor, ci este un exerciţiu la îndemana oricărui cititor pasionat şi curios.

Invitați : 

Alfred Dumitrescu, vicepreședinte ARPCF

Ștefania D. Niță, președinte ARPCF

Georgiana Antonia Fluturica, consultant organizatoric ARPCF

Bogdan Cuc, psihanalist

Ocaua lui Cuza

Muzeul National de Iatorie a Romaniei

Bucuresti

28 ianuarie - 15 februarie 2015

   Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, instrumente de măsură - greutăți de 20, 10 şi 2 ocale - măsură etalon de jumătate decalitru pentru materii uscate, metru etalon, măsură etalon pentru lichide.

   Vernisajul va avea loc miercuri, 28 ianuarie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București, Sala Lapidarium.

    Tradiția populară înregistrează povestiri în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza descoperă, mergând deghizat prin cârciumi sau târguri, negustori ce foloseau, în loc de "ocaua lui Cuza”, ocale mai mici, motiv pentru care îi pedepsea și amenda.

     Țara Românească și Moldova au avut propriile sisteme de măsurare a lungimii, suprafeței, capacității și greutății. Trecerea la sistemul metric s-a înscris pe linia reformelor adoptate de Alexandru Ioan Cuza, pentru modernizarea României. Pe baza decretului-lege nr. 1181, emis de domnitor pe 15 septembrie 1864 se stabilea că "sistemul metric de greutăți și măsuri se adoptă și măsurile întrebuințate până acum se desființează în toată întinderea României”. Legea cuprindea tabele cu transformarea vechilor măsuri în cele noi și viceversa și prevedea că forma și materialele din care urmau să fie realizate noile instrumente de măsură aveau să fie hotărâte de către ministerele de interne, agricultură și lucrări publice.

    Principalele unități de măsură, care în 1864 au fost adaptate sistemului metric, au fost stânjenul (pentru lungime), pogonul muntean /falcea moldovenească (pentru suprafață), ocaua de capacitate și ocaua de greutate.

     Prin decretul din 8 ianuarie 1866 se stabilea că toate instrumentele de măsură trebuia să poarte pe partea superioară numele unității de măsură. Cele pentru lungime, din metal sau lemn (asemănătoare stânjenului), aveau marcate pe ele centimetrii și milimetrii; pentru 10 și 20 metri se utilizau lanțuri. Instrumentele pentru măsurarea capacității erau cilindrice, din metal sau lemn de stejar pentru materii uscate, din alamă sau fier pentru lichide, și aveau înălțimea egală cu diametrul, în afară de cele pentru lichide, de la 2 litri în jos, care erau din cositor și aveau înălțimea egală cu dublul diametrului. Se puteau face și măsuri din cositor, doar pentru lapte, ulei, untdelemn și gaz (între 2 litri și centilitru). Greutățile aveau să se confecționeze din fier sau alamă. Cele din fier, ce aveau atașate în partea de sus belciuge circulare, cu rol de mâner, aveau formă de piramidă trunchiată, cele între 50 de grame și 10 kg având baza hexagonală, în timp ce a celor de 20 și 50 kg era un paralelogram. Alama se folosea pentru greutățile mai mici. Între 20 kg și 1 g, erau cilindrice, cu înălțimea egală cu diametrul (în afară de cele de 1 și 2 grame, al căror diametru era mai mare ca înălțimea) și aveau în vârf un buton a cărui înălțime era jumătate din diametrul cilindrului. De la jumătate de gram la un miligram, greutățile erau sub formă de foi de alamă pătrate. Greutățile de alamă de la un kilogram în jos puteau avea și forma unor pahare conice ce se puteau introduce unul în celălalt și păstra într-o cutie. Instrumentele de cântărire erau balanțele cu brațe egale și balanțele cu basculă.

    Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului

Muzeul de Istorie Paul Paltanea 

Scoala Gimnaziala nr. 17, Galati

27 ianuarie 2015

    Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galați vă invită marți, 27 ianuarie 2015, ora 11.00, să participați la expunerea cu tema ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII HOLOCAUSTULUI, zi care marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocastului.

    Acţiunea face parte din proiectul educaţional File de memorie evreiască, proiect iniţiat de Şcoala Gimnazială nr. 17, Şcoala Gimnazială nr. 22 şi Colegiul Tehnic Traian Vuia din Galaţi. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural, baza pentru cooperare reciprocă între naţiuni, să cultive valorile umane (toleranță, demnitate) și să condamne atitudinile antisemite și rasiste.

    Activitatea susținută de muzeograf Valentin Bodea se va desfășura la Școala Gimnazială nr. 17, str. Costache Conachi, nr. 2, Galați.

Pe simezele Bacaului

Arta plastica contemporana romaneasca

Retrospectiva Aurel Stanciu

Centrul de Cultura George Apostu, Bacau

30 ianuarie 2015