Ion Friptu
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala, Chisinau, Republica Moldova
22 ianuarie 2015
Pornind de la plute primitive, monoxile, tumbaze şi bărci,
scobite din trunchiuri de copaci, opere de muncă și inspirație ale dubăsarilor
şi meşterilor corăbieri geto-daci, urmașii lor, talentații constructori navali
din Moldova şi Tara Romînească, însuşind în decursul veacurilor experienţa
înaintașilor săi și a altor țări cu ieșire la mare, au creat, prin grele
încercări și muncă neostenită, Marina Moldovenească.
Negustorii-navigatori moldoveni intrețineau intense relaţii
comerciale cu oraşele de pe la Mărea Neagră și Mărea Mediterană, ajungînd pînă
în apele imense ale Atlanticului, dezvoltînd economia ţării, în timp ce flota
militară asigura integritatea şi siguranţa hotarelor naționale.
Remarcabilii domnitori Mircea cel Bătrîn, Petru Muşatinul,
Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Mihai Viteazul,
Dimitrie Cantemir și alții ne-au lăsat o moştenire istorică excepţională, plină
de fapte și realizări, asigurînd condiții prielnice pentru relansarea și
consolidarea construcției de nave și a traficului comercial intern și extern al
țării.
La 17 martie 2009, Republica Moldova și-a redobîndit
calitatea de stat cu ieşire la Marea Neagră, construind la străvechea
confluenţa dintre Istra și Piretus, simbol natural al unirii, un terminal şi un
port maritim.
Moldovenii – moştenitori ai tracilor, geţilor şi dacilor,
iarăşi au demonstrat lumii esenţa lor creativă.
La început de secol și mileniu nou, numai de noi depind
următorii pași pe drumul greu, dar onorabil al renaşterii țării noastre, tărîm
al veșniciei pe țărm și la mare.
***Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala
