Din Balcic, cu mult dor !

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Cartofilie

O corespondenta de-acum peste 70 de ani, 

dintr-un loc mirific, aproape exotic as spune. Astazi.

N-are cum sa nu te cuprinda nostalgia vremurilor in care

Balcicul facea parte din Romania Mare.

"Puiule draga.

Decand crezi tu ca vreau sa-ti scriu, dar nesuferita sora ta s'a

facut atat asteptata, n'a vrut nici cel putin prin scris sa-mi spuna 

adresa ta. O iert acum fiindca prea m'am bucurat ca in fine a

sosit. Si inca ne-a mai adus o veste buna, anume ca s'ar putea 

intampla sa vii si tu pela noi. Asta m'a foarte bucurat.

Si de-ai sti cat de frumos e pe aici, ce peisagiu, ce viata, cat de bine

suntem noi aranjati acasa, cu 2 camere mari, terasa frumoasa

cu vedere admirabila la mare, sunt sigura ca ai veni.

Sa te asteptam ? Vai, ce simpatic ar fi ! Si ce ne-am mai plimba 

si ce-am mai rade ! Te sarut.

Puiule draga. Ca sa las si Diditei cateva randuri goale.

5 august 1933. Balcic, Str. B. P. Hasdeu 10 A."

Si-acum randurile Diditei:

"Puiule draga, te oblig acum sa-mi scrii si mie. N'am mai trecut 

pe la Eforie am venit direct si Vineri seara la 7 am descins in casa 

noastra frumoasa. Puiule draga as vrea sa vii si tu cat de putin.

E minunat. Acum iti scriu de pe terasa. Deasupra marii avem o

perspectiva minunata si luna e splendida. Azi noapte cum am venit am 

plecat la Caliacra pe mare si a fost frumos...Pe tine te sarut cu mult dor.

Didita."

Adresant: 

Aviator sublocotenent Ion Rosescu

str. Carol, nr. 31, Tecuci.

Carte postala circulata intre 

Balcic (6 august) si Tecuci (8 august) 1933.

***

Multumiri dlui Calin Zborovsky. Stie dansul de ce...

Marius...si Alexandrescu (9)

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

In acest episod vom afla cateva amanunte despre mama 

personajului nostru central, Marius Alexandrescu.

Bineinteles, tot pe baza de documente, unele dintre ele,

ca de obicei, prezentate in premiera (ca tipologie).

Situatia Titlurilor Imprumutului National 

proprietatea Mariei Coroi (numele de fata) Alexandrescu.

1919.

Titluri ale Imprumutului Intern 

pe numele tatalui Mariei - Vasile Coroi.

17 decembrie 1920.

Titluri ale Bancii Petrodava, Piatra Neamt.

Maria Alexandrescu este deja casatorita cu Oratiu.

5 martie 1924.

Buletin de inscriere la Biroul Populatiei.

1 februarie 1925.

Pe atunci, Maria locuia la Piatra Neamt, str. Stefan cel Mare nr. 15.

Casnica.

Aflam ca s-a nascut la Piatra Neamt, in anul 1900.

Dovada achitarii taxei aferente.

31 ianuarie 1925.

Proces Verbal pentru Impunerea Venitului Global pe 1933.

4 mai 1933.

Ordin de Mobilizare pentru Lucru (mobilizarea 1940/41).
Emis de Centrul de Recrutare Cernauti.
Valabil de la 1 martie 1940.
Din acest document aflam ca Maria s-a nascut in 1896.
Urma sa activeze ca sora infirmiera voluntara la 
Societatea Nationala de Crucea Rosie, Filiala Cernauti,
str. Cuza Voda, nr. 5.

In scurta vreme, Maria pleaca in Capitala, impreuna cu sotul,
Oratiu mutat cu serviciul aici.

Carnet de evidenta la instructia Apararii Antiaeriene a Teritoriului. 

Documentul este tiparit in 1939.

Probabil ca a fost eliberat in anii imediat urmatori ('40-'41)

Aflam si ocupatia din aceasta perioada: profesoara.

Buletin de inscriere la Biroul Populatiei.

Maria Alexandrescu figureaza cu domiciliul in Capitala,

pe str. Basarabia nr. 45. Probabil din 1939.

4 august 1945.

Data nasterii figureaza ca fiind 1892 (si nu 1896 sau 1900 ca in actele precedente prezentat).

Ca si mai sus, nu figureaza ziua si luna nasterii. Nici numele parintilor.

De obicei, in astfel de situatii se fac referiri la extractele de nastere.

In acest caz se pomeneste de un alt Buletin al Populatiei (Cernauti, 1939)

si de un carnet CFR (1941).

Toate aceste neconcordante si "lacune" in inscrisuri sa le punem pe seama 

primului si celui de-al doilea Razboi Mondial; cand teritorii romanesti au

fost castigate si apoi pierdute in mersul istoriei.

Dovada ca Maria este profesoara.

Probabil necesara la obtinerea unei cartele

(vezi stampila din stanga, sus). 1945.

Si un document "final".

Datat 13 iulie 1946.

Ca o ironie a sortii, pe 12 septembrie 1946, Maria este citata sa se 

prezinte (pe 15 septembrie) la Administratia Financiara pentru 

succesiune. De unde trag concluzia ca sotul ei, Oratiu, murise in acelasi an... 

După un sfert de veac. Victime, memorie şi justiție

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc 

Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Bucuresti

12 - 15 noiembrie 2014

   Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la căderea simbolică a regimurilor comuniste în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer, organizează Conferința internaţională După un sfert de veac (1989-2014). Victime, memorie şi justiție, care va avea loc în perioada 12-15 noiembrie 2014 la Howard Johnson Grand Plaza Hotel din București (Calea Dorobanţilor nr. 5-7). 

    În cadrul evenimentului vor fi abordate aspecte definitorii ale trecutului recent, metode de cercetare, problematica tranziției și a justiției, tema politicilor de memorie, implicațiile culturale, religioase și sociale. Limbile conferinței: română, engleză și germană. Programul intermediar al conferinței, pe site-ul IICCMER.

                   ***Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I". Filiala Constanţa

Expozitia: Interferente

Arta plastica contemporana romaneasca

Dorina Novac

Cora Alexandriei, Bucuresti

30 octombrie - 12 noiembrie 2014

***Ecaterina Mihai

Exponatul lunii

Muzeul de Arta Tulcea

noiembrie 2014

Nicolae Dărăscu (1883- 1959) – Giurgiu - Bucureşti

   Îşi începe studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, continuându-le la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Lorens şi Academia de Arte Frumoase, cu profesorul Luc Olivier Merson. 

    Dacă am putea vorbi despre problematori şi rezolvatori în arta modernă, pe Nicolae Dărăscu l-am aşeza, desigur, în rândul celor din urmă. Fără a se isteriza în căutări incapabile de răbdarea aşteptării răspunsurilor, artistul îşi alege un drum de o limpezime acvatică. Îi plăcea să navigheze cu un iaht propriu şi, ca şi în artă, dacă nu a inovat ştiinţa navigaţiei e la fel de sigur că a practicat-o cu aceeaşi plăcere a iscusinţei. De altfel, albastrul pare destul de greu dispensabil şi în vecinătatea lui se rânduiesc infinitele nuanţe calde ale complementarei. Însă gustul pentru marin şi albastru nu-i orientează creaţia în aceeaşi măsură cu gustul pentru concret, artistul alegând întotdeauna reperele solide, ca un navigator care, după o atâta întindere de ape va îndrăgi zidurile clădirilor, turnul zvelt al geamiei, înălţarea stufoasă a unui copac sau închiderea orizontului de către trupul greoi al vreunui deal. Claritatea ordonării planurilor şi modulaţia, desfacerea picturală a culorilor într-o bogăţie de nuanţe curate sunt caracteristice artistului. Ici-colo câte o culoare se rosteşte mai acut - ca verdele sau roşul vreunei case, dar fără a-şi impune abuziv supremaţia.

Umoristii si prietenii cartilor

Lansare de carte

Biblioteca Judeteana Gheorghe Asachi, Iasi

9 noiembrie 2014

***Rodica Rodean

Gradina Zburatorului

Arta plastică contemporană românească

George Ștefănescu - Râmnic

Galeriile Municipiului București. 1983.

Cronică, semnată Magda Cârneci, publicată în Revista Arta, nr. 12.

Decembrie 1983.

    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti şi Ambasada Germaniei în România, cu sprijinul TVR şi Fundaţiei George Ştefănescu, vă invită joi, 6 noiembrie 2014, ora 17.00, sălile H.H.Stahl şi Lena Constante, Şos. Kiseleff nr. 30, la vernisajul expoziţiei Grădina Zburătorului – George Ştefănescu-Râmnic (1914–2007).

     În 2014 se împlinesc 100 de ani de la naşterea pictorului George Ştefănescu-Râmnic, una dintre personalităţile-surpriză în recitirea istoriei recente a artei româneşti. După o carieră de scenograf la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, artistul a evoluat, în discreţia concentrată a atelierului bucureştean, spre libera abstracţie cromatică. În anii ’30–’60, Ştefănescu-Râmnic era afiliabil amprentei lui Dărăscu. Apoi, în Germania, după vârsta de 75 de ani, cu o longevitate spectaculoasă, pictorul a marcat un salt stilistic pe care ne bucurăm să-l semnalăm publicului şi specialiştilor. 

     Grădina Zburătorului, expoziţie cu un caracter retrospectiv, dă o nouă încărcătură de sens colecţiei de familie, remarcabil organizată de Fundaţia întemeiată de fiul artistului. George Ştefănescu-Râmnic devine astfel, în posteritatea recuperată, purtătorul unei formule stenice de colorism pe trame de figurativ, treptat stilizat armonic.

    Iată ce remarca criticul de artă Dan Grigorescu în 1987, în prefaţa albumului pe care Editura Meridiane îl dedica artistului: "Identitatea stilistică a picturii lui George Ştefănescu ar putea fi căutată prin raportare la un neoprimitivism al senzaţiei, al emoţiei şi, deopotrivă, al formulărilor plastice. Este matca în care se întâlnesc, pentru el, lecţia întemeietorilor de modernitate (Gauguin, Van Gogh) şi formulele vizuale de postbizantinism rusticizat, oferite de pictura ţărănească pe sticlă.”

    Marţi, 28 octombrie 2014, în Sala Mitiţă Constantinescu a Palatului Băncii Naţionale, a avut loc prezentarea publică a albumului monografic de pictură, grafică şi scenografie Discreta frumuseţe – George Ştefănescu-Râmnic (1914–2007). 

     Expoziţia, curatoriată de criticul de artă Aurelia Mocanu şi de arhitectul Radu Ştefănescu, fiul artistului, se va redeschide cu o amploare considerabilă (cca 100 de lucrări cvasi-inedite), la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, în 6 noiembrie 2014, în cadrul Seriei muzeale Restitutio. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 15 decembrie 2014, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

     Expoziţia este însoţită de două evenimente conexe, desfăşurate în Sala Victor Ion Popa, Şos. Kiseleff nr. 30: joi, 13 noiembrie, la ora 16:00, decernarea Premiului Vasile Drăguţ, acordat tinerilor curatori de Secţia de Critică a UAP din România, iar miercuri, 19 noiembrie, ora 16:00, seara muzeală Nostalgia atelierului, oferită de istoricul de artă Ruxandra Dreptu.

Mai multe detalii:

www.georgestefanescu.com,https://www.facebook.com/FundatiaGeorgeStefanescu
www.muzeul-satului.ro, https://www.facebook.com/MuzeulNationalSatuluiDimitrieGusti