Costume traditionale din Gorj in colectiile Muzeului Satului

Lansare de carte

Georgeta Stoica

Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Bucuresti

24 octombrie 2014

   Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti vă invită vineri, 24 octombrie 2014, ora 12:00, Sala Victor Ion Popa, la lansarea volumului Costume traditionale din Gorj in colectiile Muzeului Satului / Traditional Gorj Costumes in the Village Museum Collections, autor dr. Georgeta Stoica.

    Prezentul catalog Costume tradiţionale din Gorj în Colecţiile Muzeului Satului/ Traditional Gorj Costumes in the Village Museum Collections, lucrare de specialitate în domeniu, este realizat de unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi cercetători etnografi din România, care şi-a dedicat cea mai mare parte a carierei Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti, doamna dr. Georgeta Stoica.

    Dintre publicaţiile apărute, putem spune în ultimii 25 ani, nici una nu abordează atât de complet şi de profund acest tezaur etnografic cum este spectaculosul port popular din zona Gorjului şi nu beneficiază de un autor atât de valoros.

    Abordarea din punct de vedere morfologic – materiale, tehnici de execuţie, categorii de piese, tipuri de compoziţii şi motive decorative, cromatică – permite identificarea particularităţilor zonale ale pieselor ce compun costumele, prin intermediul celor 367 obiecte de port prezentate.

    Despre zona Gorjului trebuie amintit faptul că din punct de vedere geografic se află la intersecţia a 3 zone etnografice mari, Oltenia, Banat şi Transilvania, fiecare dintre ele aducându-şi propria contribuţie, cu influenţele etnice specifice lor. Piesele de port din zona Gorjului deţinute de Muzeul Naţional al Satului sunt o adevărată paralelă în timp a evoluţiei portului popular în ultimele două secole, muzeul deţinând piese databile sf. sec. XVIII – mijlocul sec. XX, de la cele anonime ori create de meşteri contemporani consacraţi până la cele realizate în renumitele ateliere Dacorex.

    Publicarea integrală a acestei colecţii, folosind fişe de obiect detaliate însoţite de imagini color sugestive ale obiectelor, contribuie la prezentarea bibliografică a depozitelor vizitabile, atât de solicitate la nivel internaţional. De asemenea, tema abordată este una dintre temele de interes la nivel internaţional, ICOM alocând o secţiune specială, alături de etnografie, costumului popular.

    Lucrarea capătă o deschidere internaţională şi mai mare prin faptul că ea a fost redactată bilingv – RO/EN.

    Proiectul s-a realizat cu finanţare de la ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL.

    Începând cu 27 octombrie 2014 volumul va putea fi achiziţionat şi de la Galeria de artă popular a Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti, cu suma de 62 lei.

Conf. univ. dr. Paula Popoiu

Manager

Mai multe informaţii

021 317 91 03/ int. 178, 191

Medicii lui Brancoveanu

Muzeul Municipiului Bucuresti

Octavian Buda

23 octombrie 2014

    A doua jumătate a secolului al XVII-lea aduce cu sine o noutate socială importantă în lumea medicinei: angajarea pe termen îndelungat a medicilor şi tămăduitorilor de curte, şi mai ales înmulţirea numărului de practicieni ai artei vindecării, care se aşezau în structurile urbane aflate în continuă expansiune. Explicaţia socială este simplă: fenomenul se datorează îmbunătăţirii stării economice şi apariţia unui fel de clasă medie a oraşelor şi care, în mod natural, era dornică să-şi îngrijească mai bine sănătatea, povesteşte medicul Octavian Buda, adăugând că domnitori precum Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Matei Basarab sau Constantin Şerban au avut la curtea lor medici învăţaţi alogeni, doctori ce fac astfel parte din destinul personal al stăpânitorilor Ţărilor Române.

    Şi la curtea lui Constantin Brâncoveanu se va perinda un cortegiu de doctori remarcabili, intelectuali cosompoliţi, proveniţi atât din spaţiul bizantin, grecesc, cât şi veniţi din Apus, şcoliţi mai ales la Padova dar şi în spaţiul german: protomedicul Iacob Pylarino, Ioan Comnen Milibdos, Pantaleon Caliarchi, Bartolomeo Ferrati, Brecht von Brechtenberg, Giorgios Hypomenas, Giorgios Hrisogonos, Stavros şi Ioannis Mulaimis, Eustatius Placicus. Secretarul personal al lui Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro a avut şi el studii de iatrofilozofie la Padova, iar destinul lui Pylarino a fost fascinant, diplomat al Veneţiei, el va rămâne în istoria medicinei ca unul dintre premergătorii vaccinării şi a imunologiei, continuă medicul în prezentarea conferinţei de joi, 23 octombrie 2014 (ora 19:00).

     Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii Carol Davila Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997). Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar - Facultatea de Medicină a Universităţii Carol Davila Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.

    Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 30 octombrie 2014, ora 19.00

Casa Poporului și Noul Centru civic cu Andrei Popescu

Joi, 6 noiembrie 2014, ora 19.00

Fotograful Ludwig Angerer cu Emanuel Bădescu

Joi, 13 noiembrie 2014, ora 19.00

Sistematizarea Bucurestiului si sinagogile cu Anca Tudorancea – Ciuciu

***b365.ro

Cartografii subterane

Arta plastica contemporana romaneasca

Radu Hangan, Ieronim Morut, Tudor Francu

Galeria de Arte Vizuale, Oradea

31 octombrie - 14 noiembrie 2014

Sfarsit de sezon

Libraria Carturesti, Timisoara

Marius Chivu

23 octombrie 2014

   Vizuale, cinematografice, povestirile ce compun volumul isi plaseaza cu predilectie actiunea in cotidian: cel al orasului, marcat de insingurare, sau al unei lumi rurale privite cu nostalgie si cu constiinta acuta a disparitiei sale ineluctabile. Solitari, eroii se cauta pe ei insisi, il cauta pe celalalt, dar cel mai adesea asteapta ceva: sa vina zorii ca sa plece la spital, sa se termine o petrecere pentru a regasi in pat trupul fierbinte al femeii, sa primeasca un SMS sau un telefon de impacare... Violenta, moartea par sa pindeasca permanent o existenta fragila, intr-un univers in care prietenia si erosul pot construi punti salvatoare intre individualitati. Cu indrazneli de limbaj pe care unii le vor considera socante, prozele din Sfirsit de sezon sint din aceasta perspectiva o elocventa ilustrare a sensibilitatii contemporane.

Constantin Brancoveanu in cultura romaneasca

Muzeul Judetean Teohari Antonescu

Giurgiu

23 octombrie 2014

Marius...si Alexandrescu (4)

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Inscrisuri de toate felurile

Continui "excursia" in trecutul nostru nu prea indepartat;

sa zicem anii '40 - '60.

Si-mi stau la indemana tot felul de "hartii" care i-au apartinut lui

Marius Alexandrescu si familiei acestuia.

Subtitlu: Cu C.F.R.-ul nu te joci !

Pe la inceputul anilor '40, Regia Autonoma a Cailor Ferate Romane

a incheiat un protocol cu "Scoala" Politehnica din Bucuresti.

Obiectul acestuia: acordarea unor burse in schimbul "racolarii" 

de cadre in beneficiul institutiei in cuza.

Cel mai bine insa ar fi sa citim "inscrisul", fiind cu totul edificator.

Dupa cum se vede, drepturi (banesti) dar si obligatii...

Marius Alexandrescu (pe atunci student in anul III) da curs acestei oportunitati 

si  semneaza "contractul". Pe 14 ianuarie 1943.

Anii au trecut, Marius a terminat facultatea (de Constructii), cu mentiunea

"cum laudae" (7 iulie 1945) ...

...dar se pare ca nu prea i-a mai suras ideea sa lucreze in cadrul RA C.F.R.

(vezi finalul articolului)

Consecintele angajamentului semnat nu se lasa insa mult asteptate.

Si-ncep sa navaleasca hartiile peste el. La fel si pentru "girant",

tatal lui, Oratiu Alexandrescu.

22 februarie 1946.

1 martie 1946.

17 mai 1946.

Marius (solidar cu Oratiu) Alexandrescu, tac "ca mortu'n papusoi"

asa ca se ajunge la proces. Prin care sunt chemati sa plateasca daunele

aduse C.F.R.-ului.

Desi Oratiu era magistrat si consilier legislativ (functie importanta, o  sa observati asta 

din postarile urmatoare) nu se poate opune mersului legii. Dosarul isi urmeaza cursul

si este "tarat", cum se spune, prin tribunale (impreuna cu fiul).

27 noiembrie 1947 (termen: 4 decembrie 1947)

La fel si pentru Marius.

12 ianuarie 1948 (termen: 22 ianuarie 1948)

Trecusera doar cateva zile de la abolirea Monarhiei si...

oameni ai muncii sau institutii isi manifestau entuziasmul !

La fel si pentru Oratiu.

23 ianuarie 1948 (pentru 28 ianuarie 1948).

N-am gasit, in maldarul de hartii, nicio referire la modul cum s-a 

incheiat acest proces. Sau despre vreo plata, in solidar a celor doi, tata si fiu.

Cert este insa ca Marius a ajuns sa lucreze in cadrul C.F.R.-ului.

De unde am putea trage niste concluzii, fireste...

Unde s-a incadrat Marius si ce s-a mai intamplat, intr-un episod viitor.

nu fiti asa de nerabdatori.

Pana atunci am sa va arat insa o incercare facuta in acea perioada.

Prilej de a afla, in sfarsit, mult mai multe date despre Marius al nostru.

Se observa ca la 31 decembrie 1945 depune o cerere de angajare 

la Uzinele de Fier Resita (fara succes insa)

Copie Extras Registrul Starii Civile pentru Nascuti (10 octombrie 1941).

Marius Alexandrescu s-a nascut pe 13 decembrie 1921 (ora: 6:00) la

Piatra Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 15.

Tatal: Oratiu Alexandrescu (33 ani, magistrat)

Tot el a prezentat copilul, spre declarare, pe 15 decembrie 1921, ora 10:00.

Mama: Maria (nascuta Coroi, casnica, 31 ani).

Martori (ambii din Piatra Neamt): 

Dimitrie D. Apostoliade (35 ani, magistrat, Calea Roznovanu, nr. 25)

Adolf Pralea (36 ani, avocat, str. Petru Rares, nr. 75)

Copie Livret Militar (contingent 1943)

O sa-l studiem, pe indelete, plus alte "inscrisuri",

 cu ocazia unei postari separate.

Cazier.

Certificat de Nationalitate (romana).

Acestea fiind zise, ne dam intalnire pentru un alt episod.

Va (mai) urma...

VINTEST 2014

Muzeul Crama 1777

Valea Calugareasca

24 - 26 octombrie 2014

    Muzeul Crama 1777, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, participă, în perioada 24-26 octombrie 2014, la cea de-a IV-a ediție a Salonului Național de Vinuri al României VINTEST București, desfășurat la Sala Palatului.

    Evenimentul este dedicat industriei de vin din România și se va bucura de prezența a numeroși invitați internaționali.

    Muzeul Crama 1777 din Valea Călugărească, construit după modelul celei mai vechi construcții țărănești din lemn, de pe teritoriul județului Prahova, prezintă prin bogatul patrimoniu aflat în expoziția permanentă, tradiția cultivării și prelucrării viței de vie și a strugurelui. Important punct pe traseul vini-viticol, pe Drumul Vinului în județ și pe întreg teritoriul României, muzeul aduce în atenția publicului procesul de obținere a vinului de la plantarea și îngrijirea viței de vie până la modul de depozitare a licorii atât de apreciate, având în beciul clădirii o sală pentru degustări. La mansardă expoziția Mlădițele vieții evidențiază sacralitatea viei, a strugurelui și a vinului, reprezentată atât de des în iconografia românească, în decorul popular al costumelor tradiționale și al țesăturilor de interior.