A doua jumătate a secolului al XVII-lea aduce cu sine o
noutate socială importantă în lumea medicinei: angajarea pe termen îndelungat a
medicilor şi tămăduitorilor de curte, şi mai ales înmulţirea numărului de
practicieni ai artei vindecării, care se aşezau în structurile urbane aflate în
continuă expansiune. Explicaţia socială este simplă: fenomenul se datorează
îmbunătăţirii stării economice şi apariţia unui fel de clasă medie a oraşelor
şi care, în mod natural, era dornică să-şi îngrijească mai bine sănătatea,
povesteşte medicul Octavian Buda, adăugând că domnitori precum Mihai Viteazul,
Ieremia Movilă, Vasile Lupu, Matei Basarab sau Constantin Şerban au avut la
curtea lor medici învăţaţi alogeni, doctori ce fac astfel parte din destinul
personal al stăpânitorilor Ţărilor Române.
Şi la curtea lui Constantin Brâncoveanu se va perinda un
cortegiu de doctori remarcabili, intelectuali cosompoliţi, proveniţi atât din
spaţiul bizantin, grecesc, cât şi veniţi din Apus, şcoliţi mai ales la Padova
dar şi în spaţiul german: protomedicul Iacob Pylarino, Ioan Comnen Milibdos,
Pantaleon Caliarchi, Bartolomeo Ferrati, Brecht von Brechtenberg, Giorgios
Hypomenas, Giorgios Hrisogonos, Stavros şi Ioannis Mulaimis, Eustatius
Placicus. Secretarul personal al lui Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro a avut
şi el studii de iatrofilozofie la Padova, iar destinul lui Pylarino a fost
fascinant, diplomat al Veneţiei, el va rămâne în istoria medicinei ca unul dintre premergătorii vaccinării şi a imunologiei, continuă medicul în prezentarea
conferinţei de joi, 23 octombrie 2014 (ora 19:00).
Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a
Universităţii Carol Davila Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de
Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997). Doctor în ştiinţe medicale. Este
profesor universitar - Facultatea de Medicină a Universităţii Carol
Davila Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al
Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie
Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii
Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină
Legală Mina Minovici Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al
Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de
istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie
psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl
Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat
studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală,
Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.
Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală
românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a
marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf,
Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura
Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura
Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără
anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei
permanente.
Următoarele conferinţe de joi:
Joi, 30 octombrie 2014, ora 19.00
Casa Poporului și Noul Centru civic cu Andrei Popescu
Joi, 6 noiembrie 2014, ora 19.00
Fotograful Ludwig Angerer cu Emanuel Bădescu
Joi, 13 noiembrie 2014, ora 19.00
Sistematizarea Bucurestiului si sinagogile cu Anca
Tudorancea – Ciuciu
***b365.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu