Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție de cultură, care
funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează expoziția BABEL a artistei Arantxa Etcheverria, în parteneriat cu
Galeria Sector 1, București. Expoziția include pictură, obiect, instalație și
performance, fiind deschisă în perioada 3 – 20 martie 2022. Curator: Bogdan
Iacob.
Arantxa Etcheverria s-a născut în 1975 în Franța,
actualmente trăind și lucrând în București. Artista a studiat artele vizuale la
Villa Arson din Nisa și scenografie la Teatrul Național din Strasbourg, Franța.
Din anul 2013 a început să dezvolte o practică artistică legată de arhitectura
modernistă a propriului atelier. Fie că este vorba de obiect, instalație sau
video, lucrările Arantxei Etcheverria sunt rezultatul unei analize meticuloase
a geometriei spațiului.
Formele arhitecturale din compozițiile sale ne prezintă ceva
real, oferind în același timp frâu liber imaginației. Influențe Suprematiste
sau Constructiviste se fac resimțite în opera sa, ca urmare a reflecției
meditative și nu a unui ascetism absolut.
Artista s-a bucurat de expoziții individuale la Victoria Art
Center (București), Atelier 35 (București), Galeria Creart și Galeria Sector 1
(București), Centrul de Interes (Cluj-Napoca), Galeria Baril (Cluj-Napoca).
Deasemenea, lucrările sale au făcut parte din numeroase expoziții de grup,
dintre care cele de la Muzeul Național de Artă Contemporană (București), Muzeul
de Artă Recentă (București), Bienala Art Encounters (Timișoara), Club Electro
Putere (Craiova), Bienala de Artă Contemporană (București), Media Art Festival
(Arad), Art Safari (București), Museo di Roma, Maison de l 'International
(Grenoble), Institutul Cultural Român (Viena) și Fundația Benetton (Trieste).
Lucrările sale fac parte din colecția Muzeului Național de
Artă Contemporană (București) și colecția Muzeului de Artă Recentă (București),
precum și din colecții private din România și din străinătate. Artista este
reprezentată de Galeria Sector 1 din București.
„Există afinități esențiale între limbaj și arhitectură,
dincolo de faptul că sunt cvasi-universal prezente în culturile umane. Ambele
sunt implacabil constrânse de împrejurări și în același timp fundamentate pe
existența structurii, pe aducerea în existență a unei ordini. Structura-matrice
trebuie să fie relațională pentru ambele, atât informația ansamblului unei
formulări lingvistice, cât și cea a unui demers arhitectural depășesc
cantitativ informația cuprinsă în totalitatea părților componente ale
edificiului discursiv sau arhitectonic. Poate cea mai relevantă similitudine
dintre limbaj și arhitectură este procesualitatea teleologică: ambele se
realizează în proces și se împlinesc în utilizare; fără interacțiune, fără
utilizare, existența lor fiind fie strict potențială, fie fantasmatică.
Afinitățile dintre limbaj și arhitectură au fost pentru
prima dată explorate în profunzime în pasajul biblic, metaforic genial, al
turnului Babel. Criptic și copleșitor de bogat simbolic, dar și de coerent în
același timp, episodul din Geneză introduce tema imperfectei
consubstanțialități dintre arhitectură și limbaj, totodată revelând-le pe
ambele ca potențiale vehicule ale hybrisului uman.
Fără emfază, dimpotrivă, cu simplitate și eleganță formală
lipsite de orice echivoc și de orice volută inutilă, expoziția Babel a
artistei Arantxa Etcheverria propune o încorporare în același timp sobră și
imersivă a relațiilor vizuale și simbolice dintre limbaj și arhitectură.
Reliefurile, instalațiile și elementele performative din expoziție integrează
de asemenea referința temporală și evidențiază subtil puterea structurii de a
întrupa memorie. ” (Conf. Univ. Dr. Bogdan Iacob)
