Imi pasa

marți, 17 noiembrie 2020

Pe simezele de-odinioară

Eugenia Filotti-Atanasiu (1880 - 1968)

Natură moartă,

Flori.

Articol, semnat de Luciana Dracopol, publicat în

Revista Universul literar, Nr. 5. 26 ianuarie 1930.

Căutând pe net, oferta acestui artist plastic...

Scriitor, eseist, dramaturg...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară,

Anton Holban (1902 - 1937)

1983.

Articol publicat în Caiet, Nr. 67. Teatrul Național București.

Stagiunea 1983 - 1984.

***Mai multe despre Anton puteți afla și de aici: Wikipedia

Ilustrație de carte - Gânduri din cana de ceai

Arta plastică contemporană românească

Maria Mateescu

Muzeul Național al Literaturii Române, București

17 noiembrie - 10 decembrie 2020

Expoziția, alcătuită în special din ilustrații în acuarelă, "povestește" într-un discurs vizual despre o întâlnire cu sine la o cană de ceai. Băutul ceaiului și cana de ceai care se află în față sunt doar un pretext pentru a observa reacțiile și puterea propriei minți, de a intra în lumea nevăzută a gândurilor.

Ilustrațiile care vor fi expuse în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române fac obiectul unei cărți ilustrate, scrisă și concepută integral de Maria Mateescu.

Observarea face din gestul banal al savurării unei căni de ceai un ritual și un joc deopotrivă. Volumul este structurat pe o experiență personală și este prezentată ca un posibil jurnal vizual, însă este, în același timp, și o provocare pentru privitor de a se regăsi și a se oglindi în cele mai banale situații sau confruntări cu sinele. Alături de imagini, textul scris integrat ilustrațiilor apare atât ca o amprentă personală, cât și ca o pledoarie pentru practicarea scrisului de mână, ca terapie într-o eră aproape total computerizată.

Explorând cartea Gânduri din cana de ceai, se poate observa un parcurs prin mai multe stări interioare generate de gânduri: de la detașarea față de idei, până la implicarea tensionată, furioasă a furtunii din cana de ceai, care presupune retragere în sine, răbdare și control; de la interacțiunea cu lumea exterioară și nevoia interioară a unui restart, până la stări de contemplare, visare și evadare din ceea ce este toxic în realitate.

Expoziţia va fi deschisă pentru vizitare în perioada 17 noiembrie – 10 decembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698.

***Evenimente muzeale

Pe simezele bistrițene - Căutări

Arta plastică contemporană românească

Elisabeta Veress Pietrar

Casa Argintarului, Bistrița

18 noiembrie 2020

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează miercuri, 18 noiembrie, de la ora 14:00 (în condiţiile impuse de pandemie, cu respectarea normelor legale aflate în vigoare ) la Casa Argintarului din strada Dornei nr. 5, vernisajul expoziției de pictură Căutări.

Elisabeta Veress Pietrar s-a născut în 14 aprilie 1952 în localitatea Apateu, a studiat la Liceul Minier Cavnic şi Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, secţia Arte Plastice şi Decorative, specializarea Pictură. In anul 2011 artista a urmat masteratul Valori Plastice şi Reflexi ale Imaginii în Pictura Contemporană.

A participat la expoziţii de grup şi colective în Cavnic, Carei, Ungaria, Austria şi Slovacia. Elisabeta Veress a expus la Muzeul Naţional al Petrolului din Ungaria, Satu-Mare, Cluj- Napoca, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Mureş. A participat la tabere în ţară dar şi în Ungaria, Slovacia, Grecia şi Muntenegru. Totodata este colaborator a revistei Porţile Nordului, colaborator a Teatrului Ararat din Baia Mare, organizator şi gazdă a taberei internaţionale Elisabeta Art Cavnic.

Manager, Alexandru Gavrilaș

***Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud

Alexandru Macedonski 1920 - 2020

Muzeul Național al Literaturii Române

București

16 noiembrie - 4 decembrie 2020

Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66, Sala Petru Creția, expoziția Alexandru Macedonski 1920 – 2020, prilejuită de comemorarea a 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet, prozator, dramaturg și publicist, figură controversată, cu o biografie îndelung discutată.

Expoziția conține manuscrise, piese de mobilier și obiecte care au aparținut poetului și familiei sale, iar la intrarea în sala de expoziție va fi proiectată înregistrarea ciclului de lieduri pentru două voci şi pian, 5 Rondeluri pe versuri de Alexandru Macedonski, semnat de compozitoarea Alexandra Cherciu. Compoziția muzicală personifică poetul și muza, într-un dialog cu elanuri romantice despre viaţă, dragoste, geniu, suferinţă, moarte – teme filozofice înveşmântate în parfumul nemuritoarelor roze, pe care Macedonski "le-a cântat" ca nimeni altul. Premiate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în 2013, aceste piese au fost deseori prezentate în concert, la Muzeul Național George Enescu, Biblioteca Metropolitană, Palatul Suţu, Cité Internationale des Arts din Paris.

Apropiatul lui Macedonski, epigramistul și poetul Cincinat Pavelescu, a schițat în Amintiri literare, un scurt portret al "personajului" Macedonski: "Sub o frunte largă și orgolioasă purta pe nasul său acvilin ochelari de aur. Părul rar era despărțit în două printr-o cărare în mijlocul frunții lărgite de o calviție precoce. Împrejurul urechilor armonioase, părul învolt era întărit cu fierul. Mustața scurtă și deasă avea vârfurile ascuțite și drepte. Întrebuința, pentru ținuta lor marțială, un cosmetic de ceară neagră. La gât îi flutura o lavalieră sumbră, iar jobenul înalt (de mătase) era pălăria sa de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă cu picioarele puțin încovoiate, legănându-și capul, cu ochii vii, mari și visători, absenți din larma și mișcarea de stup a Capitalei, și pierdut într-o viață lăuntrică, adâncă și concentrată."

"Este limpede că Macedonski este un poet special în literatura română. El ilustrează, înainte de orice, un mod de a fi poet în lumea românească, din altă familie spirituală și morală decât Alecsandri și Eminescu. Este boemul înfumurat și estetizant, plin de sine și, în același timp, vulnerabil, capabil de mari gesturi de generozitate și, totodată, nedrept până la cruzime. Poezia este, cum au recunoscut toți, violent inegală, cu mari căderi, dar și cu uriașe izbânzi estetice. A încercat, în modul lui gălăgios și retoric, să înnoiască lirismul românesc, inclusiv în structurile lui formale, și a reușit. Modernitatea românească îi datorează mult. În fond, Macedonski e cel care o pregătește și, într-o măsură, o ilustrează prin vocația lui de animator și, desigur, prin geniul său – atât cât este – nestatornic, iritat, inegal și nu de puține ori profund și sclipitor." – Eugen Simion, Dicționarul general al literaturii române (M/O), Editura Muzeul Literaturii Române.

Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698.

***Muzeul Naţional al Literaturii Române