Imi pasa

luni, 4 septembrie 2017

Lumea și noi...

Orchestra de Jazz a Universității din Illinois

Pliant (prezentare). 1968.

Găsit într-o stare destul de avansată de degradare.

Nu știu dacă s-au mai păstrat vreo zece exemplare (și sunt generos în apreciere)

așa că m-am gândit să nu-l ratez...

***

Între timp am găsit (în casă!) și programul de sală.

Chiar dacă unele informații și imagini se repetă, îl reproduc în totalitate.

Observația din debutul articolului rămâne valabilă...

Sala Palatului, București. Octombrie 1968.

Sala de spectacole a Universității din Illinois.

Jim Knaoo (fluegelhorn)

Coperta a IV-a.

LP editat de Electrecord în seria Jazz, nr. 7. 1969.

Fostul posesor al programului de mai sus a mai deținut un pliant, similar ca tematică.

De prin 1981.

Vi-l prezint și pe acesta...

Consemnare publicată în Revista România Literară, Nr. 2, de joi, 17 octombrie 1968.

Interviu publicat în Revista Amfiteatru, Nr. 34. Octombrie 1968.

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Tineretului

Pliant-program, Teatrul Tineretului, București.

Stagiunea 1955 - 1956.

Distribuția spectacolului de pe 20 ianuarie 1957.

Consemnare (sub formă unei bucăți de hârtie lipită pe această pagină)

pe un program luat cu ocazia vizionării spectacolului de pe 20 ianuarie 1957.

Coperta a IV-a.

Mircea Angelescu (Claudio) și Aurelia Sorescu (Hero).

Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 1. 1 septembrie 1956.

Pe copertă, Lia Șahighian (Beatrice) șI Aurelia Sorescu (Hero).

Mult zgomot pentru nimic? Nu!

Că-i "zgomotul" pe care-l fac interpreții acestei spumoase și pline de tîlc comedii

shakespeariene este departe de a fi "pentru nimic".

Și acest lucru este dovedit din plin de aplauzele cu care acest spectacol este întîmpinat

de public. Același lucru pare a-l explica Don Pedro (N. Motoc) mucalitului Benedict

(Florin Vasiliu). Merită să faco...zgomot atunci cînd rezultatul este...fericirea.

Scenă din Mult zgomot pentru nimic.

Schiță de decor.

Schiță de decor pentru Hero.

Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 6, noiembrie 1956.

Arta plastică contemporană românească

Mihai Teodor Olteanu

Galeria Helios, Timișoara

7 septembrie 2017

***Mihai Teodor Olteanu

Exponatul lunii - Îndreptarea legii

Muzeul Civilizației Dacice și Romane

Deva

1 - 30 septembrie 2017

Comunicat

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de

1 septembrie 2017, o nouă piesă în categoria Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii septembrie 2017 face parte din colecţia de carte veche a MCDR, fiind reprezentat de un exemplar al tipăriturii Îndreptarea legii sau Pravila mare, o culegere de legi imprimată în anul 1652 în tipografia Mitropoliei din Târgoviște. Prin cuprinsul ei juridico-canonic și prin scopurile judiciare, disciplinare și didactice, cartea a fost o legiuire de bază pentru stat și biserică, fiind aplicată în Țara Românească, Moldova și Transilvania, și rămasă în vigoare chiar și în secolul al XIX-lea în ceea ce privește dispozițiile canonice.

Volumul este tipărit cu alfabet chirilic, în limba română, și a cunoscut o largă circulaţie în întreaga arie geografică locuită de români, contribuind astfel la unificarea gândirii juridice româneşti. Considerată relativ rară în Transilvania, a fost semnalată în județul Hunedoara în proprietatea unor biserici hunedorene din localităţi ca Țebea, Grid, Tuștea, Groși, Hondol, Beriu, Tei. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva deţine două exemplare, volumul prezent intrând în inventarele instituției în anul 1963, prin achiziție.

Considerăm însă că este reprezentativ faptul că, în timpul Revoluției din 1848-1849, sau poate mai târziu, se semna pe ea nimeni altul decât Avram Iancu, în calitatea sa de Prefect a Legiunii Auraria Gemina dar și de avocat. Ținând seama de preocupările sale juridice, nu este exclus ca renumita carte de legiuiri străbune să-i fi aparținut. Cert rămâne însă faptul că Avram Iancu s-a semnat la un moment dat pe filele cărții, conferindu-i astfel valoare memorială deosebită și caracter de raritate bibliofilă, iar Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva expune acest exemplar în luna în care se se desfășoară Serbările Naționale de la Țebea (Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva)

***Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva