Imi pasa

sâmbătă, 22 iulie 2017

La început, în 1939, Muzeul Dinicu Golescu...

România de-altădată

Complexul Muzeal Golești

Colecții și Colecționari

Cartofilie

Articol publicat în Revista Arta plastică, Nr. 5. 1962.

Articol publicat în Ziarul Scînteia tineretului, Nr. 5289, de sîmbătă, 21 mai 1966.

Broșură editată de Sfatul Popular al Regiunii Argeș.

Anii '65 - '67 (probabil).

Aspect din secția memorială Familia Golescu. Salonul de oaspeți sec. al XIX-lea.

Aspect din secția memorială Familia Golescu.

Interiorul camerei de locuit - Dinicu și Zinca Golescu.

Aspect din secția memorială Familia Golescu.

Camera Ana Dr. Carol Davila (din familia Golescu)

Foișorul de la poarta de intrare a conacului. Aici a stat între 18 - 21 mai 1821

Tudor Vladimirescu. Din acest loc, a fost ridicat și dus la Tîrgoviște unde a fost omorît.

Tudor Vladimirescu, conducătorul mișcării populare antifeudale din 1821

(bust din teracotă de Athanasie Constantinescu, 1890).

Aspect din secția de istorie privind revoluția de la 1848 din Țara Românească.

Nicolae Bălcescu, marele democrat - revoluționar și patriot, conducătorul cel

mai înaintat al revoluției de la 1848din țările române.

Alexandru G. Golescu - Arăpilă, fruntaș al grupului democrat revoluționar

de la 1848, cel mai apropiat prieten și colaborator al lui N. Bălcescu.

Banul Radu Golescu (1746 - 1818).

Dinicu Golescu (1777 - 1830).

Aspect din secția pedagogică. Reprezentarea grafică a învățămîntului de epocă

după metoda lancasteriană, folosită și în școala de la Golețti.

Gheorghe Lazăr (1779 - 1823), profesor - întemeietorul

școlii superioare în limba română de la Sf. Sava București 1818.

Aspect din expoziția din secția pedagogică (1818 - 1848).

Ion Eliade Rădulescu (1802 - 1872), scriitor și profesor de seamă,

a funcționat și la școala din Golești în anul 1827 - 1828.

Aspect din expoziția privind școala românească de la Golești

din cadrul secției pedagogice.

Aspecte din secția etnografică - obiecte vechi care înfățișează ocupații tradiționale:

pescuit, albinărit, cules din natură, vînat.

Aspecte din secția etnografică. Obiecte vechi privind creșterea vitelor și

în special păstoritul.

Secția etnografică. Obiecte vechi legate de agricultură din trecut.

În prim plan, un plug de lemn de la mijlocul veacului al XIX-lea.

Aspecte de muncă în cadrul agriculturii noi socialiste - Seceratul cu combinele.

Noile plantații cu viță de vie în terase de pe dealul Ștefănești - Goleasca.

Plantații noi cu pomi fructiferi în Muscel.

Îndeletnicirile casnice: pieptănatul cînepii.

Îndeletnicirile casnice: războiul pentru țesutul pînzei și covoarelor.

Secția etnografică. Atelier de olar.

Meșter olar modelînd un vas.

Secția etnografică. Interiorul camerei de oaspeți din cadrul locuinței

din zona Drăgănești - Olt (sf. sec. XIX).

Secția etnografică. Camera în cadrul locuinței din zona Muscel (sf. sec. XIX).

Secția etnografică. Tinda cu hornul din cadrul locuinței din zona Vilcea (sf. sec. XIX).

Secția etnografică. Camera în cadrul locuinței din zona Vîlcea (sf. sec. XIX).

Port femeiesc din zona Vîlcea.

Găteala capului cu maramă - zona Vîlcea.

Port bărbătesc din Muscel.

Port de ungurean din Vaideeni, raionul Horezu.

Port femeiesc de ungureancă din Vaideeni - Horezu.

Obiecte din lemn lucrate artistic. Fluiere împreună cu uneltele folosite

la confecționarea lor.

Panou din expoziție cu obiecte din lemn, lucrate artistic.

Ornamentarea vaselor de ceramică cu cornul (unealtă veche).

Aspect din sala cu ceramică.

Pliant: Muzee etnografice în aer liber. Anii '70.

Pliant, Complexul muzeal Golești. 1980.

Pliant. Anii 2000.

Conacul Goleștilor, Golești - regiunea Pitești.

Mapă/Album - Monumente istorice din România. A doua parte a anilor '50.

Golești. Muzeul. Cod: 8378. Anii '60-'70. Necirculată.

Alt tiraj, aceeași perioadă. Necirculată.

Titulatură: Muzeul din Golești.

Poarta și turnul muzeului.

Cod: 10348. Foto: C. Săvulescu. Începutul anilor '70. Necirculată.

Muzeul din Golești - posesor al unor documente de o inestimabilă valoare

pentru istoria poporului nostru. Volum: Turism cu manualul de istorie. 1973.

Muzeul Golești (foto: Comb. poligr. Casa Scînteii).

Volum: Județele Patriei - Județul Argeș. 1974.

Foișorul lui Tudor Vladimirescu. Anii '70. Necirculată.

Foto: Dumitru Gheorghe. Editor: Muzeul Golești.

Foișor. Conacul familiei Golești, secolul al XIX-lea. Anii '90 - 2000.

Foto: Gh. D. Maican. Editor: Complexul Muzeal Golești-Argeș. Necirculată.

Imagine identică cu cea precedentă. Nu-mi dau seama cum apare ca autor

un alt fotograf!

Muzeul Golești (si editor) - Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din România.

Gospodărie Băilești - Gorj. Foto: Dumitru Gheorghe. Anii '70. Necirculată.

Casa Goleștilor - 1640. Foto Dumitru Gheorghe. Anii '70. Necirculată.

Editor: Muzeul Golești.

Golești - Muzeul. Fără număr de cod. Foto: Gh. D. Maican.

A doua parte a anilor '80.

Carnet-set: Județul Argeș. Ilustrate detașabile, mini-imagine rămasă la cotor.

Muzeul Golești. Școala, foișorul lui Tudor Vladimirescu și bolnița.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Conacul Goleștilor (1640), noaptea.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Conacul Goleștilor (1640), iarna.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Conacul Goleștilor (1640).

Salonul de oaspeți al familiei Golescu, interior sec. al XIX-lea.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești - interior. Anii '60 - '70.

Broșură-pliant de prezentare a programelor ONT Carpați.

Muzeul Golești. Conacul Goleștilor (1640). Camera de lucru a fraților Golești.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Conacul Goleștilor (1640). Camera Carol și Anica Davila.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Camera de oaspeți. Conacul familiei Golești, secolul al XIX-lea.

Foto: Gh. D. Maican. Editor: Complexul Muzeal Golești-Argeș. Necirculată.

Gospodărie pomicolp, secolul al XIX-lea, Chiojdu, Buzău.

Foto: D. Maican. Editare: Complexul Muzeal Golești - Argeș. Necirculată.

Casă de viticultor din Ștefănești - Muscel.

Carnet, tip armonică, cărți, poștale detașabile. Anii 2000. Necirculate.

Idem, Casă cu cârciumă din Ostrov - Dobrogea.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Idem, Casă de pomicultor din Jugur - Muscel.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Idem, Gospodărie pomicolă din Giulști - Maramureș.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Idem, Casă de viticultor din Glodeni - Gorj.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Idem, Cramă (Velniță) din Vrancea.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Idem, Nuntă țărănească din Brăduleț - Argeș.

Idem, editare și sub formă de broșură - Muzeul Golești. Aceeași perioadă.

Broșură - Muzeul Golești. Anii 2000.

Panoramă.

Idem, Casă de pomi-viticultor din Chiojdu - Buzău.

Idem, Biserică de lemn, Drăguțești - Cotmeana, Argeș (1814).

Idem. Casă de pomi-viticultor din Dâmbovița.

Idem, Conac de deal din Bălănești - Gorj.

Idem. Gospodărie de pomicultor din Bălănești - Gorj.

Idem. Hanul de la răspântie din Posești - Prahova (1860).

Muzeul Golești. Muzeul Viticulturii și pomiculturii - Golești.

Casă de pomicultor din Chiojdu - Buzău, sec. al XIX-lea.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Muzeul Viticulturii și pomiculturii - Golești.

Casa de viticultor din Glodeni - Gorj, 1847.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Muzeul Golești. Muzeul Viticulturii și pomiculturii - Golești.

Răspîntie cu fîntînă, muzeul în aer liber.

Editare prin programul Regio. Prima decadă a anilor 2000. Necirculată.

Golești - Argeș. Biserica Goleștilor (sec. XVII).

Cod: 3010. Anii '70. Necirculată.

Peste prețul tipărit ("Lei 1,50") este ștampilată cifra "3".

Biserica familiei Golești, 1646. Editor: Complexul Muzeal Golești.

Anii '90. Necirculată.

La ambele tipuri de bilete de intrare pe spate este trecut același mesaj.

Anii '60 - '70.

Broșură-pliant de prezentare a programelor ONT Carpați.

În limba germană.

Volum: Turism cu manualul de istorie. Editura pentru Turism. 1973.

Volum: Județele Patriei - Județul Arges. 1974.

Editura Academiei Republicii Socialiste România. Tiraj: 4050 exemplare.

Broșură - Muzeul Golești. Anii 2000.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.

Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).

Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere

cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !

Lumea și noi...

Rody McNeil, Barbara Peters

Program, Sala Palatului (probabil), București. Octombrie, 1968.

De fapt, este vorba de Festivalul Cerbul de Aur, prima ediție, 5 - 10 martie 1968.

În cadrul concursului, Roddy McNeil a obținut Premiul de popularitate.

Aici, puteți asculta piesele prezentate în competiție:

Roddy McNeil (1968) - Brasov Music Festival (Romania) - YouTube

vineri, 21 iulie 2017

Arta plastică contemporană românească

Virgiliu Parghel

Centrul Cultural Mihai Eminescu, București

24 iulie - 5 august 2017

***Virgiliu Parghel

Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă

Muzeul de Artă Populară Constanța

27 - 30 iulie 2017

Muzeul de Artă Populară Constanţa continuă în sezonul estival 2017 seria de manifestări dedicate meşteşugurilor tradiţionale cu organizarea în perioada 27-30 iulie a evenimentului cu tema Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă.

Meşteşugul ţesutului este o îndeletenicire străveche, rezervată prin excelenţă femeilor, care se ocupau în cadrul industriei casnice textile cu toate operaţiunile necesare prelucrării fibrelor textile: torsul lânii, cânepii şi bumbacului, obţinerea borangicului, vopsitul firelor, urzitul, năvăditul şi ţesutul.

La războiul de ţesut s-au realizat toate categoriile de textile de interior: scoarţe, covoare, lăicere, păretare, aşternuturi de pat, perne, ştergare şi feţe de masă, dar şi piesele de costum popular: pânza cămăşilor, marame, brâie, fote, catrinţe şi iţari.

Ţesăturile populare româneşti au atât funcţie decorativă, cât şi de uz casnic, astfel încât materialele, tehnicile de ţesătură, cât şi decorul sunt foarte variate, iar piesele de costum prezintă un specific zonal.

La manifestarea desfăşurată pe platoul din faţa muzeului vor fi prezenţi 4 meşteri populari, care lucrează la războiul de ţesut numeroase categorii de ţesături tradiţionale.

Din comuna Bălţăteşti, jud. Neamţ, va veni creatoarea populară Maria Mihalachi, care lucrează în atelierul ei covoare mari, decorate cu pomul vieţii, lăicere moldoveneşti alese cu străvechi motive populare, carpete şi trăistuţe. Lâna naturală este vopsită cu plante după reţete tradiţionale, astfel că atât decorul, cât şi cromatica sunt autentice.

O ţesătoare cunoscută din Mănăstirea Humorului, Suceava, Hojbotă Veronica, va fi prezentă la Constanţa cu ştergare şi feţe de masă ţesute "năvădit” – tehnică specifică Moldovei, decorate la capete cu bogate alesături florale şi geometrice, dar şi cu pânză ţesută pentru cămăşi, fote din lână, brâie şi traiste.

Din Ilieni, judeţul Covasna, va fi invitată Iulia Şimo, în atelierul său de lucru fiind revitalizate prin stilizare, ţesături tradiţionale din bumbac, precum feţe de masă, cuverturi de pat, şervete, dar şi piese de vestimentaţie inspirate din costumul popular.

Soţii Niculescu din Stoeneşti, Vâlcea sunt ultima familie de sericicultori din România. În ferma unde se cresc viermi de mătase se obţin firele de borangic cu care se ţes în atelier, la război manual, ştergare, marame, dar şi cămăşi brodate ulterior după tradiţia zonei Vâlcea. Creatoarea populară va veni cu un război de ţesut la care va face demonstratie de lucru.

Prin organizarea manifestării Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi propune să prezinte evoluţia unui meşteşug tradiţional în contemporaneitate şi evoluţia ţesăturilor de la obiect funcţional la obiect artistic.

***Muzeul de Artă Populară Constanța