Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu
Ramnicu Valcea
septembrie 2016
Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie
a judeţului Vâlcea, colecţia Arheologie şi este un cățel de vatră din fier
descoperit, în 1967, în situl arheologic Buridava dacică, orașul Ocnele Mari de
astăzi, sectorul nordic al așezării civile. Printre numeroasele piese de acest
fel găsite în mediul dacic, acest cățel de vatră este cel mai reprezentativ,
datorită faptului că s-a păstrat întreg și că a fost depus în cadrul unui
depozit cultic format din 33 de obiecte din fier, el fiind piesa centrală în
jurul căreia au fost puse cu grijă celelalte. Se pot observa atât decorul
zoomorf dar și mobilitatea acestuia, piesa având picioare și mânere.
Mult mai important este și faptul că nu este o piesă
singulară. De obicei, acești căței de vatră se găsesc în perechi, piesa noastră
fiind descoperită și împreună cu 7 bare metalice transversale prinse cu
capetele în câte o placă. Cel mai probabil, aceste bare, cățelul de vatră și
perechea lui formau un grătar mobil de fript carnea și de sprijinit vasele de
gătit.
Mai jos, se poate observa un astfel de grătar format din 7
bare transversale și 2 căței de vatră cu o formă asemănătoare cu cea a
exponatului nostru.
Referitor la bucătăria dacică, în afară de aceste grătare
mai mult sau mai puțin complete, în mediul dacic și implicit la Buridava
dacică, s-au mai găsit lanțuri cu cremalieră folosite la suspendarea vasului
sau grătarului deasupra focului și prinse de o grindă.
De asemenea, din inventarul unei bucătării nu lipseau
furcile metalice, cățeii de vatră din ceramică, vasele ceramice sau din metal
ce erau folosite la gătit, pietrele de moară de mână și, mai rar, vetrele de
foc. Acestea din urmă au fost mai rar conservate, fiind destul de distruse.
Descriere piesă:
Dimensiuni L- 65 cm, H - 35 cm.
Cățelul de vatră are o formă carecteristică și a fost
lucrată dintr-o bară masivă cu secțiunea rombică, așezată orizontal și arcuită
la ambele capete. Fiecare extremitate este stilizată în formă de cap de taur,
cu coarnele elegant întoarse înainte. De bara transversală s-au prins în nituri
barele care formează picioarele piesei și ale taurului. Sub aceasta, a mai fost
adăugată o bară secundară, fie pentru o stabilitate sporită, fie pentru
sprijinirea materialului lemnos.
Ca aspect, piesa noastră are analogii la Salurn, în Tirol,
unde s-a descoperit un exemplar datat la sfârșitul sec. II și începutul sec.
III dar exemplarul descoperit la Ocnița este mult mai timpuriu. Analogii mai
avem la Gurnia, în Austria, dar în mediul celtic.
