luni, 5 septembrie 2016

Părinții teribili




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul Național I. L. Caragiale





Broșură-program. Grafica: Marcela Cordescu.
Premieră: 21 martie 1968.




Autoportret.




Irina Răchițeanu-Șirianu și Tanți Cocea.





Un alt exemplar marchează, cu o bandă de hârtie, schimbarea conducerii.





Irina Răchițeanu-Șirianu, Geo Barton și Tanți Cocea.





Scenă din spectacol.




Adela Mărculescu și Geo Barton.




George Paul Avram și Adela Mărculescu



Coperta a IV-a.


Program de sală.





Irina Răchițeanu și Tanți Cocea.





Articol publicat în Revista Gazeta Literară, Nr. 14, de joi, 4 aprilie 1968.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 15. 6 aprilie 1968.

La ceas aniversar




Palatul Episcopal


Galati


10 - 11 septembrie 2016






***

Ziua Crucii. Cârstovul viilor



Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti


Bucuresti


10 - 11 septembrie 2016






    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti organizează, în perioada 10 – 11 septembrie 2016, Ziua Crucii. Cârstovul viilor, eveniment cultural ce marchează conform calendarului popular viticol începutul culesului viilor la români. Ca în fiecare an, prin diversitatea activităţilor propuse, evenimentul reprezintă un bun prilej de a petrece un sfârşit de săptămână relaxant pe uliţele "Satului de la Şosea" şi de a redescoperi frumuseţea datinilor şi obiceiurilor româneşti.
    În deschiderea oficială a evenimentului ce va avea loc sâmbătă, începând cu ora 13:00, vă invităm la un veritabil spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti oferit de Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa, Tulcea, iar între orele 14:00 – 15:00 cei mici sunt aşteptaţi să îşi exploreze creativitatea şi să îşi exerseze abilităţile practice în cadrul celor două ateliere de creaţie organizate special pentru ei - icoane pe sticlă şi împletituri textile, ateliere coordonate de meşterii populari Vladimir Baciu şi Eugenia Tudor.
    Dumincă, începând cu ora 14:00, vom redescoperi datinile şi obiceiurile viticole româneşti, alături de Ansamblul folcloric Ţara Vrancei. Actorul Alexandru Nicolae ne va dezvălui prin intermediul poeziei şi snoavelor populare tainele viţei-de-vie şi ale vinului. De la ora 15:00, 
Ion Creţeanu şi Gheorghiţa Nicolae ne vor oferi cele mai frumoase cântece populare româneşti într-un cadru tradiţional ce recreează atmosfera sărbătorilor de altă dată. Iubitorii de artă tradiţională vor putea achiziţiona diverse obiecte confecţionate de meşterii populari, invitaţi special la târgul organizat cu acest prilej ce va fi deschis zilnic între orele 9.00 – 19.00.

Mai multe informaţii:
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti
Coordonatori eveniment: Mariana Soare şi Adrian Lupeş, Tel: 0730642810
Şos. Kiseleff, nr 28-30, sector 1 , Bucureşti
http://www.muzeul-satului.ro/
Biroul Relaţii Publice: Tel. 021 317 91 0, int 178, 143

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Dem Rădulescu (1931 - 2000)


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile








Anchetă (Eugen Comarnescu, desen Neagu Rădulescu)
publicată în Almanah Magazin 1970. Decembrie 1969.




Articol publicat în Almanah Cinema 1974. Decembrie 1973.




Consemnare publicată în Caiet-program, Nr. 20. Teatrul Național București.
Stagiunea 1973 - 1974.




Consemnare publicată în Almanah Cinema 1976. Decembrie 1975.





Consemnare publicată în Cinema - magazin special, 1978.








Gaguri cu efect întîrziat: Vasilica Tastaman și Dem Rădulescu în
Comedie fantastică.




Articol publicat în Almanah estival al Revistei Cinema. 1982.





Alături de Gh. Dinică.



Cronică publicată în Caiet Nr. 64, Teatrul Național București.
Stagiunea: 1982 - 1983.










Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.






Consemnare publicată în Almanah Antract 1989.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Dem Rădulescu - Wikipedia



Exponatul lunii: cățel de vatră




Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu


Ramnicu Valcea


septembrie 2016





   Piesa expusă face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a judeţului Vâlcea, colecţia Arheologie şi este un cățel de vatră din fier descoperit, în 1967, în situl arheologic Buridava dacică, orașul Ocnele Mari de astăzi, sectorul nordic al așezării civile. Printre numeroasele piese de acest fel găsite în mediul dacic, acest cățel de vatră este cel mai reprezentativ, datorită faptului că s-a păstrat întreg și că a fost depus în cadrul unui depozit cultic format din 33 de obiecte din fier, el fiind piesa centrală în jurul căreia au fost puse cu grijă celelalte. Se pot observa atât decorul zoomorf dar și mobilitatea acestuia, piesa având picioare și mânere.
   Mult mai important este și faptul că nu este o piesă singulară. De obicei, acești căței de vatră se găsesc în perechi, piesa noastră fiind descoperită și împreună cu 7 bare metalice transversale prinse cu capetele în câte o placă. Cel mai probabil, aceste bare, cățelul de vatră și perechea lui formau un grătar mobil de fript carnea și de sprijinit vasele de gătit.
   Mai jos, se poate observa un astfel de grătar format din 7 bare transversale și 2 căței de vatră cu o formă asemănătoare cu cea a exponatului nostru.
  Referitor la bucătăria dacică, în afară de aceste grătare mai mult sau mai puțin complete, în mediul dacic și implicit la Buridava dacică, s-au mai găsit lanțuri cu cremalieră folosite la suspendarea vasului sau grătarului deasupra focului și prinse de o grindă.
De asemenea, din inventarul unei bucătării nu lipseau furcile metalice, cățeii de vatră din ceramică, vasele ceramice sau din metal ce erau folosite la gătit, pietrele de moară de mână și, mai rar, vetrele de foc. Acestea din urmă au fost mai rar conservate, fiind destul de distruse.
Descriere piesă:
Dimensiuni L- 65 cm, H - 35 cm.
   Cățelul de vatră are o formă carecteristică și a fost lucrată dintr-o bară masivă cu secțiunea rombică, așezată orizontal și arcuită la ambele capete. Fiecare extremitate este stilizată în formă de cap de taur, cu coarnele elegant întoarse înainte. De bara transversală s-au prins în nituri barele care formează picioarele piesei și ale taurului. Sub aceasta, a mai fost adăugată o bară secundară, fie pentru o stabilitate sporită, fie pentru sprijinirea materialului lemnos.
   Ca aspect, piesa noastră are analogii la Salurn, în Tirol, unde s-a descoperit un exemplar datat la sfârșitul sec. II și începutul sec. III dar exemplarul descoperit la Ocnița este mult mai timpuriu. Analogii mai avem la Gurnia, în Austria, dar în mediul celtic.

Exponatul lunii: Bratara celtica




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


1 septembrie 2016






COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de
1 septembrie 2016, o nouă piesă în categoria Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.
   Exponatul lunii septembrie 2016 face parte din colecția veche de arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane însă condiţiile în care a fost descoperit nu sunt cunoscute, unica precizare referindu-se la locul de proveniență: zona Uroi. Piesa, cunoscută în literatura de specialitate ca brăţară sau verigă cu semi-ove, aparţine cultural civilizaţiei celtice, fiind răspândită pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia, Ungaria, Elveţia, Marna şi Transilvania.
   Brăţara expusă este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudică zonă din Transilvania. Asemenea brăţări provin din descoperiri funerare şi se purtau fie la mână, fie la gleznă, exclusiv de femei, deseori având în inventar și lănțişoare de bronz pentru gât şi centură din fier pentru talie. Brăţara de la Uroi a fost confecţionată prin turnare, două dintre semi-ove fiind turnate împreună, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indică probabilitatea ca această podoabă să fie destinată purtării pe gleznă.
   Piese de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentală de răspândire a civilizaţiei celtice ele lipsesc cu desăvârşire.
Biroul de Relaţii cu Publicul