Si in luna august 2013, la Muzeul Brăilei – Secția de Științe ale Naturii va fi expusă foto-expoziția cu tema: Flora și vegetația din câmpii.
Expoziția se dorește a fi un mic îndrumar floristic, care prezintă sub formă de planșe color, cele mai cunoscute reprezentante ale regnului vegetal pe care le întâlnim la câmpie, atât în flora spontană, cât și cultivate.
Pentru a supraviețui în acest mediu destul de ostil cum este stepa, plantele numite xerofite, au cunoscut adaptări speciale, astfel încât ele au reuşit să se dezvolte şi înmulţească. În acest sens, părţile subterane ale speciilor de stepă prezintă o dezvoltare profundă sau posedă metode de economisire a apei. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evoluţiei lor, mijloace de apărare împotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenţa unor organe spinoase.
În regiunea de câmpie sunt reprezentate trei zone latitudinale de vegetație: zona nemorală (a pădurilor de foioase), zona de silvostepă și cea de stepă. Fiecare zonă este reprezentată printr-una sau mai multe subzone. Astfel, din zona nemorală, apar pe teritoriul țării noastre două subzone: subzona pădurilor de foioase mezofile (cu Quercus robur și Q. petraea) și cea a pădurilor de foioase submezofile-termofile (cu Quercus cerris și Q. frainetto). Zona de silvostepă are o subzonă nordică de stejari mezofili și o subzonă sudică cu stejari subxerofili. Zona de stepă este reprezentată prin subzona de stepă cu graminee și dicotiledonate și subzona de stepă cu graminee, dintre care amintim: ciulinul (Carduus nutans), pălămida (Cirsium arvense), holera (Xanthium spinosum), inul mare (Linum hirsutum), cosacii (Astragalus cicer), zăvăcusta (Astragalus excapus), bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), stânjeneii de stepă (Iris pumilla). Alături de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca: obsiga (Bromus inermis), negara (Stipa capillata), coliliile (Stipa pennata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima), timoftica (Phleum pratense), bărboasa (Andropogon ischaemum), păiuşul (Festuca pseudovina, Festuca vaginata, Festuca vallensiaca), firiceaua (Poa bulbosa), orzul şoarecilor (Hordeum murinium) etc.
Peisajul câmpiei este presărat din loc în loc cu tufărișuri, adesea spinoase, formate din arbuști și semiarbuști. Sunt specii ca: murul (Rubus sp.), migdalul pitic (Prunus tenella), lemnul bobului (Cytisus nigricans), osul iepurelui (Ononis spinosa), iasomia (Jasminum fruticans). Un arbust spinos, cu o plasticitate ecologică deosebită, întâlnit în stepă, silvostepă şi în toate pădurile de foioase de la noi, urcând de la câmpie la munte, este păducelul (Crataegus monogyna).
Deasemenea, câmpia este străbătută de ape, mai mici sau mai mari, care grupează în jurul lor o vegetație specifică zonelor umede. Dintre aceste plante enumerăm doar câteva: nufărul alb (Nuphar lutea), papura (Typha sp.), stuful (Phragmytes communis), salcia (Salix alba) etc.
Există și numeroase ținuturi sărate în cuprinsul câmpiei (în afară de regiunea litorală). Aceste regiuni sunt populate de o vegetație măruntă, pitită la pământ, cu adaptări speciale împotriva uscăciunii. Așa sunt plantele de sărături, ce au aspectul unui imens covor roșiatic, adesea presărat cu pete argintii sau colorate. Plante ca brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsola soda), Suaeda maritima sau pelinița (Artemisia salina) sunt nelipsite din aceste locuri sărate.
Arealul specific florei spontane din zona de câmpie este relativ restrâns, suprafeţele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole. Stepa fiind o zonă care prin definiţie este lipsită de arbori, în condiţiile schimbărilor climatice actuale este cea mai expusă fenomenului de deşertificare, fenomen care se extinde, din păcate și pe regiuni întinse din zona de silvostepă. Cea mai ieftină şi eficientă măsură care ar împiedica degradarea acestor habitate ar fi înfiinţarea unor cordoane arboricole de protecţie sau chiar a unor păduri.
Deși aparent banale, plantele din flora spontană posedă proprietăți dintre cele mai interesante din punct de vedere terapeutic, unele dintre ele fiind singura sursă de a obține materia primă atât de necesară industriei de medicamente. Însă, acesta nu este singurul domeniu în care plantele dețin un rol important, ele fiind apreciate și din punct de vedere culinar sau aromatic, unele sunt folosite în agricultură ca plante furajere, altele sunt melifere sau tehnice, folosite în diferite ramuri ale industriei.
Pentru a cunoaște cât mai multe aspecte interesante cu privire la plantele de lângă noi, cum ar fi arborii sau plantele de prin parcuri sau grădini, de pe ogoare, de la marginea drumurilor ori din păduri, invităm publicul vizitator la sediul secției noastre din Parcul Monument.
Vă așteptăm cu drag!
(dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii)
