Ratacitorii

Lansare de carte

Olga Tokarczuk

Libraria Bastilia, Bucuresti

22 aprilie 2013

Librăria Bastilia şi Editura Art vă invită luni, 22 aprilie, ora 18.30 la prezentarea şi lansarea romanului Rătăcitorii în prezenţa Olgăi Tokarczuk. Invitaţi: Carmen Muşat,  Luca Niculescu Partener: Institutul Polonez din Bucureşti    Romanul Rătăcitorii de Olga Tokarczuk, publicat în româneşte de Editura Art, este câştigătorul Premiului Nike, cea mai prestigioasă recompensă literară din Polonia. Şi nu o dată, ci de două ori: a primit şi premiul juriului, şi pe cel al cititorilor. Apoi a urmat recunoaşterea internaţională, volumul fiind tradus în peste 20 de limbi.    "Cine se opreşte pe loc încremeneşte, cine se opreşte va fi împuns ca o insectă în insectar", la fel ca Iisus pe cruce. Iată de ce, spune autoarea, „tiranii de orice neam" îi persecută pe ţigani şi pe evrei, „de aceea îi forţează pe oamenii liberi să se aşeze într-un loc." Deşi pleacă de la o sectă religioasă din Rusia secolului al XIX-lea, Olga Tokarczuk trasează aici o panoramă a nomadismului modern.    "Rătăcitorii este un cabinet de curiozităţi literare, un amestec de povestiri, mărturii, poveşti orientale, anecdote, consideraţii morale şi filosofice, ţesute într-un ansamblu în care toate se leagă. De-a lungul paginilor, vizităm aeroporturi, săli de aşteptare, camere de hotel, muzee. Apar teme ce depăşesc motivul iniţial al călătoriei. Este vizibil în special gustul autoarei pentru monstruozităţi anatomice şi colecţii de organe anormale. Avem de-a face cu o operă originală, cu o lectură în acelaşi timp uşoară şi profundă, cu o scriitură erudită, dar neostentativă, care ne face să ne gândim la faptul că până şi cei mai înrăiţi sedentari, până şi cititorii cei mai dependenţi de fotoliul lor nu sunt altceva decât nişte călători în trecere pe pământ." (Le Magazine Littéraire) Mai multe detalii despre carte aici: http://www.editura-art.ro/carte/ratacitorii

Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Expozitie de astronomie: Descopera Universul

Cluj-Napoca

editia a III-a, 17 - 21 aprilie 2013

   Societatea Astronomică Andromeda, împreună cu STARMAX şi Observatorul astronomic al Universităţii Babeş-Bolyai, vă invită la expoziţia de astronomie Descoperă Universul, ediţia a 3-a, în perioada 17-21 aprilie 2013 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului, Nr. 21). 

   La expoziţie sunt invitaţi clujeni de toate vârstele care vor să afle mai multe despre locul omenirii în univers, sistemul solar, galaxii, nebuloase, roiuri de stele, momente din evoluţia astronomiei şi instrumente folosite de astronomi în trecut şi în prezent.

   În cadrul expozitiei vor putea fi văzute telescoape astronomice vechi şi noi, luneta astronomică meridiană, cronometre astronomice vechi, camere fotografice folosite în astrofotografie, planşe despre planetele sistemului solar, asteroizi, comete, roiuri stelare, nebuloase, galaxii, imagini 3D, modelul sistemului solar cu relieful fiecărei planete şi sateliţi, astrofotografii realizate de astronomi amatori români.

   Cu ocazia Zilei Internaţionale a Astronomiei ce se celebrează pe data de 20 aprilie, în cadrul expoziţiei se vor realiza 3 ore de proiecţie digitală pe cupola planetariului ce va fi instalat la muzeu. De asemenea, pe platoul pietonal din Piaţa Unirii, pe 20 aprilie, între orele 15:00 şi 22:00, clujenii vor putea observa Soarele, Luna, planeta Jupiter, roiuri, nebuloase şi galaxii prin telescoapele Societăţii Astronomice Andromeda şi STARMAX (dacă va fi senin).

Programul manifestărilor speciale din cadrul expoziţiei este următorul:

• 17 aprilie, ora 16:00 – Deschiderea oficială a expoziţiei – la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului, nr. 21 (intrare liberă)

• 20 aprilie, orele 14:00-17:00 – Proiecţii digitale pe cupola planetariului – la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului, nr. 21. Se vor realiza prezentări de 30 de minute in cupola planetariului în care spectatorii vor putea vedea şi învăţa constelaţiile vizibile pe cerul primăverii, mişcarea aparentă a stelelor pe cer, planete, roiuri, nebuloase şi galaxii importante. Orarul prezentarilor: 14:00 - 14:30, 14:45 - 15:15, 15:30 - 16:00, 16:15 - 16:45. Intrare pe baza de bilet.

• 20 aprilie, orele 15:00-22:00 – Ziua Internaţională a Astronomiei 2013 – Observaţii astronomice pentru public în Piaţa Unirii, pe platoul pietonal, dacă este senin (gratuit).

   Expoziţia se poate vizita în fiecare zi în perioada 17 - 21 aprilie, între orele 10:00 şi 17:00. Intrarea la expoziţie se face pe bază de bilet şi permite şi vizitarea colecţiilor permanente ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Vă aşteptăm !

Mineral Expo

Muzeul Judetean Botosani

Expozitie cu vanzare de bijuterii si minerale

Botosani

19 - 21 aprilie 2013

Expozitie de ceramică: Umbrele Albului

Arta plastică contemporană românească

Galeria Galateea, București

17 aprilie - 14 mai 2013

Artiști expozanți:

Adela Bonaț, Cristina Bolborea, Andreea Brăescu, Mana Bucur, Vasile Cercel, 

Gherghina Costea, Georgiana Cozma, Daniela Făiniș, Ovidiu Ionescu, 

Marta Jakobovits, Gabriela Simona Kolozsi, Lucia Lobonț, Maria Cara Olteanu, 

David Olteanu, David Leonid Olteanu, Imola Jakabos Olsefszky, Monica Pădureț, 

Cristina Popescu Russu, Oriana Pelladi, George Tiutin, Titu Toncian, Iulian Vîrtopeanu, 

Ioana Șetran

Curatori: Gherghina Costea și Vasile Cercel

Târg de Sf. Gheorghe

Muzeul Național al Țăranului Român

București

19 - 21 aprilie 2013

    Piata Taraneasca si Mester(Esti)! revine, in preajma sarbatorii Sfantului Gheorghe, purtatorul de biruinta, cu un nou targ in curtea interioara a Muzeului National al Taranului Roman, din 19 pana PE 21 aprilie 2013.
   Asa cum ii sade bine unui targ, va vor imbia cu diverse bunatati targoveti din toate provinciile romanesti, atat de post cat si de dulce: mere, magiun, prajituri traditionale, miere si produse apicole din Maramures, dulciuri, placinte intinse, halvita si ciocolata de casa din Banat, afumaturi traditionale atestate de la Zimbria, branzeturi, casuri, cascavele si dulceturi, siropuri si zacusti traditionale din Arges, kurtos Kalacs din secuime, turta dulce si alte bunatati. La fata locului, pentru pofticiosi, preparatele romanesti la ceaun se servesc cu lipie damboviteana.
   Vor fi prezenti, cu multe si felutrite mestereli: iconari, cioplitori in lemn, tesatoare,ceramisti, tineri artizani hand made, cusatorese, impletitoare, incondeietoare, negustori de antichitati taranesti si nu numai.
    Programul de vizitare este de vineri pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00 iar intrarea este libera !

Iata cateva traditii, obiceiuri si supersitii legate de Sfantul Gheorghe:

- Noaptea dintre 22 si 23 aprilie este numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, si este considerata ca o noapte de temut.
- Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate, calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri.
- Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.
- Holdele trebuie inconjurate de o femeie "cu randuieli” (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniti sa ia mana graului.
- Daca inainte de Sfantul Gheorghe prinzi un sarpe, ii tai capul, apoi il porti la palarie sau basma si, daca te duci in capul satului cand ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.
- Exista superstitia ca, daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab.
- In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
- La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
- In unele regiuni fetele sunt stropite apa proaspata de fantana la fel ca si obiceiul de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii.
- Se mai spune ca de Sf. Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi.
- Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
- In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
- In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
- In aceasta zi fetele mai obisnuiau sa semene usturoi, pe care-l pastrau pana in anul viitor. Mancand usturoiul semanat cu un an inainte, ele credeau ca vor fi inzestrate cu toate virtutile si ca se vor casatori in cel mai scurt timp.
- In zori de zi, inainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furis in padure, in locuri ferite si indepartate, pentru a culege ciuperci – matragun, pe care le aduceau acasa si le puneau in pod sau sub streasina, in credinta ca aceste plante miraculoase le vor aduce petitori bogati. Matraguna recoltata acum era pastrata peste an pentru a fi folosita la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrajilor de maritis pentru fetele urate sau batrane, a vrajilor pentru imbogatire si castigare a faimei sau a celor de inmultire a laptelui la vaci. Matraguna putea sa provoace si nenorocire, saracie, uratenie, nebunie sau moarte, in functie de modul cum era folosita, de riturile sau vrajile in care era uzitata sau in functie de actul care-i declansa puterea.
- La fel si baietii, in dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, pleaca la cules de “iarba fiarelor”, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sfarame lacatele si lanturile sau putea sa le confere lor, flacailor, proprietati miraculoase.
- Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.
- In zona Bucovinei exista obiceiul urzicatului. In aceasta zi, tinerii se atingeau pe maini si pe picioare cu tulpini de urzica astfel crezand va vor devini mai ageri, mai harnici, mai sanatosi si vor aveam mai multa putere de munca.
- In ziua de Sfantul Gheorghe inca se mai obisnuieste a se impodobi stalpii de la poarta casei cu ramuri verzi de salcie inmugurita pentru ca sa fie aparati de boli si paguba
- Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
- Gospodarii dau foc gunoaielor si vechiturilor din gospodarii. Cenusa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung usile si ferestrele grajdurilor pentru a-i impiedica pe strigoii care intra la animale in aceasta noapte sa le fure mana.
- Barbatii nu ies in aceasta zi in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de “strigoaie”, fermecati si transformati in cai.
- Superstitia spune ca daca gospodarii se stropesc cu apa neinceputa luata dis de dimineata din fantana, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
- Fetele care vor sa fie iubite seamana busuioc in zorii zilei. Apoi uda semintele cu apa adusa intr-un vas nou, de la izvor. Cand busuiocul este inflorit fetele se duc la hora purtand acest simbol al iubirii in par.

Sursa: 

http://www.codrosu.ro/sfantul-gheorghe-–-datini-obiceiuri-traditii-si-superstitii-de-sf-gheorghe/

Intoarcerea la radacini

Muzeul National al Taranului Roman

Maria Zapca

Bucuresti

17 - 25 aprilie 2013

    Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă miercuri, 17 aprilie 2013, ora 16.00, la vernisajul expoziţiei Mariei Zapca - Întoarcere la rădăcini.

    Maria Zapca este maramureşeancă din Săpânţa şi face zgărdane, cergi şi traiste de lână. S-a născut cu războiul de ţesut în casă. La opt ani a pus mâna pe fus, a tors lâna şi a cusut cămăşi din in. Îşi aminteşte că se aşeza pe paie în atelierul de lucru, alături de mama sa, şi că învăţa operaţiile de adunare şi scădere în timp ce torcea.

    Maria Zapca spune că ţesutul nu o oboseşte niciodată şi îi place foarte mult. Cu lucrurile pe care le face a participat la numeroase târguri de meşteri şi a obţinut multe premii.

    Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 aprilie 2013, la Sala Acvariu, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Comorile Chinei

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Bucuresti

29 aprilie - 1 august 2013