miercuri, 5 septembrie 2012

Targ de Arta si Antichitati



Colectii si colectionari


Targu Mures, Promenada Mall


14 - 16 septembrie 2012



Din nou, Targ de Arta si Antichitati

Pe simezele Ploiestiului



Arta plastica contemporana romaneasca


Marcel Bejgu


 Galeria de Arta, Ploiesti


12 septembrie 2012





Vernisaj: 12 septembrie 2012, ora 17:00.

Marcel Bejgu

Amintiri din pribegie



Lansare de carte


Neagu Djuvara


Joia linguritelor, Bucuresti, Libraria Cafe Kretzulescu


6 septembrie 2012





In cadrul evenimentului, autorul va oferi autografe.

    "Povestea vieţii lui Neagu Djuvara are verva sălbatică a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot. Război şi Universitate, aventură şi savantlâc, exil şi repatriere, Europa şi Africa, diplomaţie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistică, Sorbona, Niamey şi Bucureşti, boierie şi sărăcie, profesorat, politică, explozie creatoare după vârsta de 80 de ani, anonimat şi glorie, acţiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard. Recunoaşte singur că a fost mereu însoţit, în momentele decisive, de un «noroc» salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki după marea revoluţie rusească din octombrie şi a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944, anume, parcă, pentru a supravieţui tăvălugului bolşevic. Trecut de 95 de ani, are încă mari proiecte, speră să-şi afle sfârşitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, şarmant, distins, fără fasoane, bucuros de glumă şi de tacla. De câte ori îl văd, mă contaminez de buna lui dispoziţie, savurez bunele lui maniere şi admir curajul opiniilor sale, adeseori în afara convenţiilor curente.“ (Andrei Plesu)

     Neagu M. Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).    
     Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele.     
     Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”). 
     În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). 
      Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
      Principalele publicaţii: Le droit roumain en matière de nationalité, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l’Histoire”, în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?” în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; Les Aroumains (operă colectivă), Publications Langues’O, Paris, 1989; în româneşte, Aromânii – istorie, limbă, destin, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l’origine des Valaques de Grèce”, în Revue roumaine d’histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; Cum s-a născut poporul român, Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii, Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul, Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; Însemnările lui Gheorghe Milescu, roman, Humanitas, 2004; Amintiri din pribegie, Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil (1948-1990), L’Harmattan, Paris, 2004; Există istorie adevărată?, Humanitas, ed. a III-a, 2008.


*** Informatii preluate de la agentia de carte.ro

Pe simezele ieșene



Arta plastică contemporană românească


Alexandru Ioan Grosu


Galeriile de Artă Dana, Iași 6 septembrie 


2012






Zilele Galeriilor Dana



Galeria Dana, Iasi


6 ani de la deschidere


 3 - 21 septembrie 2012




     Galeriile de Artă Dana din Iaşi s-au deschis acum 6 ani, în 2006, pe strada Lăpuşneanu nr. 7-9, în chiar vecinătatea atelierelor creatorilor plastici ieşeni. Galeria şi-a propus să prezinte manifestări expoziţionale temporare, menite să dinamizeze interesul, pasiunea şi dragostea publicului pentru artele frumoase, urmărind în acelaşi timp să aducă la lumină şi lucrări mai puţin cunoscute, contribuind astfel la definirea unor talente rămase, poate, insuficient cunoscute sau ignorate.


     În anul 2008, Galeriile de Artă Dana a deschis o a doua incinta, cu spaţiu expoziţional pe două nivele, în str. Prof. Cujba nr. 17. Tot aici, din anul 2008 funcţionează şi Editura DANA ART, sub egida căreia s-au editat albume de artă, cărţi, broşuri şi reviste.
    Din 2006 şi până acum, în spaţiile Galeriilor de Artă Dana s-au organizat peste 100 de expoziţii individuale şi de grup de pictură, grafică şi sculptură de nivel local, naţional şi internaţional, seri culturale, omagieri, evocări şi lansări de carte.
    Expunând lucrări din propria pinacotecă, colecţii particulare și Muzee Naţionale de Artă, Galeriile Dana au organizat expoziţii itinerante la Bucureşti, Galaţi, Suceava, Botoşani, Timişoara, Vaslui si Paşcani, iar la Casa de creaţie de la Hodora, Ciric, Vatra Dornei, Cotu Morii, Balcic, Delta Dunării (Crișan) a organizat simpozioane şi tabere de creație - pictură și sculptură - naţionale şi internaţionale, sprijinind în permanenţă artiştii plastici şi iniţiativele pro artă şi cultură.


F-line



Arta plastica contemporana romaneasca


Liviu Mihai


 Uart Gallery, Bucuresti


12 septembrie 2012







Omagiu Crăișorului Munților



Sărbătoarea Națională de la Țebea


140 de ani de la moartea lui Avram Iancu


3 - 9 septembrie 2012




     Anul acesta se implinesc 140 de ani de la moartea Craisorului Muntilor, Avram Iancu (1824-1872). La inmormantare au plans Apusenii. Toti motii au tinut sa fie prezenti pentru a-si conduce comandantul pe ultimul drum. Prohodul a fost incheiat de 36 de preoti, alaiul mortuar a strabatut Tara de Piatra pana la biserica Tebei, unde Iancu a fost inhumat sub gorunul lui Horea, celalat mare erou al motilor. Pentru ca romanii si mai ales motii doresc sa-i pastreze vie amintirea, duminica 9 septembrie la Tebea (Baia de Cris) va avea loc o ceremonie nationala de comemorare a Craisorului Muntilor, conducatorul Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania. 
    Manifestarile sunt organizate de Consiliul Local al comunei Baia de Cris, in colaborare cu Consiliul Judetean Hunedoara si Societatea Cultural – Patriotică Avram Iancu din Romania.     
    Manifestarile vor fi deschise cu depuneri de coroane de flori la mormantul lui Avram Iancu si va avea loc o slujba religioasa de pomenire. Apoi va urma evocarea istorica si mesajul autoritatilor.   
    Programul va continua cu un spectacol folcloric sustinut de formatii si interpreti de muzica populara consacrati printre care Nicola Furdui Iancu, Ioan Bocsa, Mariana Deac, Ionut Fulea, Dinu Iancu Salajeanu, Sava Negrea Brudascu, Veta Biris, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Ciprian Roman, Eugen Mihaila, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean, Ovidiu Olari, Bogdan Toma, Pera Bulz, Corul Barbatesc din Finteusul Mare, Grupul Iza din Maramures si Fluierasii Junii Petrileni.
    "Sunt 140 de ani de la moartea marelui roman, Avram Iancu, un moment important in istoria motilor si nu numai. Avram Iancu va fi comemorat, dar si sarbatorit. Comemorat, la biserica, printr-o slujba religioasa de pomenire, iar sarbatorit pe campul de la Tebea, printr-un moment artistic de exceptie", a declarat Ioan Mircea Molot, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara.
    Anul acesta, pentru prima data, la slujba de pomenire va lua parte IPS Laurentiu Streza, alaturi de episcopul Devei, PS Gurie si episcopul Severinului, PS Nicodim. 

    Comemorarile au inceput inca de luni 3 septembrie si se vor incheia duminica 9 septemrbie la Tebea.  In tot acest interval de timp pentru prima data va avea loc Marsul lui Avram Iancu inceput de la casa memoriala si terminat la Tebea cu o incarcatura istorica si emotionala menita sa starneasca in fiecare roman un gram de respect fata de eroii neamului si mai ales fata de cel care a fost Craisorul Muntilor.
    In aceste momente grele prin care trece Tara Noastra, trebuie sa aratam ca nu ne-am uitat istoria si sa onoram asa cum se cuvine eroii acestui neamului.


Programul complet al Marsului lui Iancu


Luni  03 09 2012

Ora 20.00 – Priveghi Casa Iancului – comuna Avram Iancu



Marţi  04 09 2012

Ora   8.00 – Plecare spre Câmpeni
Ora 20.00 – Comemorare şi priveghi la statuia eroului Avram Iancu



Miercuri  05 09 2012

Ora   8.00 – Plecare spre Abrud
Ora 12.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la bustul eroului Avram Iancu
Ora 14.00 – Plecare spre Buceş
Ora 17.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la bustul eroului Avram Iancu (lângă 

                            Primăria Buceş)


Joi  06 09 2012

Ora 14.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la Biserica din Mihăileni
Ora 16.00 – Plecare spre Crişcior



Vineri  07 09 2012

Ora 12.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la Biserica Medievală din Crişcior
Ora 15.00 – Plecare spre Brad
Ora 19.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la statuia eroului Avram Iancu din faţa 

                            Colegiului Naţional Avram Iancu


Sâmbătă  08 09 2012


Ora 15.00 – Plecare spre Ţebea
Ora 20.00 – Comemorare şi slujbă de pomenire la Pantheonul Crăişorului Moţilor – 

                           Ţebea. Decernare de diplome şi plachete comemorative.



Avram Iancu


**** Pentru aceasta postare s-au folosit materiale de la www.muntii-apuseni.eu si ziare.com 
        



   Si o idee, excelenta. preluata din aceleasi surse, Veta Biris: "Sus, sus, sus, la munte sus".

                            http://www.youtube.com/watch?v=yL7Sjs-HCEM