Imi pasa

luni, 27 august 2012

Asa cum a fost

Colectii si Colectionari

Cartofilie

Litoralul romanesc

Navodari

1990.

Plaja. Anii '70-'80.

Colaj. Anii '70-'80.

Idem. Complexul de odihna pentru copii al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania. 1980.

Complexul de odihna pentru copii al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania

Mangalia

Vedere...1960.

Pe faleza. 1960.

Vile. 1961.

Pe faleza. 1961

Pe faleza. 1961.

Santierul arheologic Callatis.

Vile. 1961

Vedere spre largul marii. 1962.

Vile pe malul marii. 1963.

Muzeul de arheologie. 1964.

Vedere din Mangalia - la mijlocul anilor '60.

Anii '60.

Faleza...spre mijlocul anilor '60.

Ruinele cetatii Callatis (sec. VI i.e.n.- VII e.n.). 1965.

1967

Vile pe malul marii. 1967.

Casa de cultura. 1967

Vedere nocturna.

1968

1969.

Faleza. Ilustrata Kruger (firma germana cu care statul a incheiat un contract de colaborare).

1970.

1982. Dupa navele prezente in port cred ca ilustrata este realizata cu ocazia Zilei Marinei. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Faleza...1990.

2.000

Anii 2.000.

Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Idem.

Mangalia Nord. 1970.

Mangalia Nord - Aurora. Plaja. 1976.

Statiunea maritima Mangalia Nord. 1968. Ilustrata Kruger.

Mangalia Nord. 1969

Idem. Plaja. 1970.

Mangalia Nord. 1972,

Ilustrate de la Mangalia Sud. 1972

Mangalia Sud. 1972.

Plaja. 1973

1973

Casa de Cultura.

Geamia Esma-Han-Sultan. Inceputul anilor '70.

1975.

Eforie - pe vremea cand Eforie Sud era...Vasile Roaita

Club C.C.S. Anii '50.

Colonie de copii pe plaja. Aceeasi perioada.

Pe plaja. 1957.

Zori de zi la mare. 1957.

Pe plaja. 1957.

Vedere de pe terasa cazinoului. 1958.

Terasa. 1958.

Peisaj marin. 1958

Casa de odihna Marea Neagra. 1958.

Pe terasa noului restaurant. 1959.

Restaurantul nou. 1959.

Seara pe terasa noului restaurant. 1959.

Plaja si digul. 1959.

Terasa cazinoului si digul. 1959. Aceeasi imagine va fi folosita in 1963, cu titulatura schimbata, pentru Eforie Nord (!)

Plaja si digul.

Vile pe malul marii.

Vile noi. 1959.

Plaja. 1959. Pe spatele ilustratei am intrezarit si o stampila mobilizatoare: Traiasca fratia de arme romano-sovietica !

Vedere. 1960.

Pe terasa cazinoului. 1960.

Vedere. 1960. Pe spatele ilustratei o stampila ne indeamna (in luna iulie): Abonati-va la ziare si reviste pe anul 1960.

Vedere. 1960.

Constructii noi. 1960.

Vile pe malul marii. 1960.

Seara in salonul restaurantului. 1960. Din cate vad, am impresia ca se statea la rand...

Restaurant. 1960.

Restaurantul Perla Marii. 1960.

Pe plaja. 1960.

Plaja. 1960.

Plaja si faleza. 1960.

Vedere. 1960.

Casa de odihna Marea Neagra. 1961.

Pe faleza. 1961.

Pe plaja...in 1961.

Vile. 1961.

1961.

Vile. 1961.

1961.

Restaurantul Perla Marii. 1961.

Restaurantul Perla Marii noaptea. 1961.

Noaptea pe malul marii. 1961.

Colaj. 1961.

Restaurantul Perla Marii. 1962.

Vedere.

Plaja si faleza. 1963. In mod normal ar fi trebuit inscriptionata cu noua denumire: Eforie Nord (probabil ramasa din stocul vechi)

Eforie Nord.

Vedere. 1962. De fapt este restaurantul Perla Marii.

Restaurantul Perla Marii. 1962.

1962

Restaurantul Perla Marii. 1962

1963

Rasarit de soare...in 1963.

Vedere spre largul marii. 1963. Exact aceeasi imagine, cu alta titulatura, a fost folosita pentru statiunea Eforie in 1958 (!)

Casa de odihna Marea Neagra - 1964. Exact aceeasi imagine a fost folosita pentru ilustrata Eforie din 1958.

1964.

Vile pe malul marii. 1964.

Restaurant in Eforie Nord. Anii '60.

Vedere din Eforie Nord. 1965

Pe faleza...in 1965.

Restaurant Perla marii. 1966.

Restaurant in Eforie-Nord. 1966.

Vile pe malul marii. 1967.

Plaja. 1967

Vedere spe largul marii. 1967.

Hotel Europa. 1969.

Hotel Europa. 1969. Ilustrata Kruger.

Hotel Europa.

1969.

Pe plaja. Anii '60-'70.

Neinspirata intitulare: Plaja. 1970.

1971.

Plaja si faleza. 1971.

Vila Belona. 1972.

Nu mai este "vila", este "hotel". Belona.

Vedere de pe lac. 1973

Plaja...in 1973. Aceeasi imagine, un cadru putin mai larg, o regasim pe o ilustrata din 1978.

Plaja. 1973.

Plaja...1973.

Hotelurile Felix si Belvedere. Ilustrata Kruger. 1974.

1975.

Plaja...1975

Cam aceeasi perspectiva dintr-o ilustrata din '73 (vezi mai sus). Intitulata insa "vedere spre largul marii". 1976.

1978.

Faleza si plaja. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Bai reci (!). 1978.

Plaja. 1980.

Rasarit de soare la mare. 1980.

Vedere de pe plaja. In 1980.

Vedere. 1980. Probabil din motive de siguranta nationala nu sunt mentionate hotelurile (Steaua de Mare, Meduza, Delfinul) ! Mai tarziu, s-au razgandit (vezi mai jos).

Rasarit de soare la mare. 1981.

Vedere. 1981. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

1981.

Imagini din statiune...in 1981.

Vedere. 1982.

Plaja. 1982. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Hotelurile Steaua de Mare, Meduza si Delfinul. 1983.

Plaja. 1983.

Pe plaja. 1984.

Vedere generala. 1985.

Hotel Steaua de mare...1985.

Plaja

Ilustrata mult mai recenta. 1999.

Vasile Roaita

Vedere. 1957.

Plaja. 1959.

Vedere. 1959.

Pe faleza. 1959.

Plaja. 1959.

Pe plaja. 1959.

Plaja. 1959.

Tabara de copii. 1959.

Teatrul de vara. 1959.

Vedere din parc.

Statia de hidrobuze. 1960.

Plaja. In 1960.

Teatrul de vara. 1960.

La plaja. 1960.

Faleza. 1960.

Plaja. 1960.

La plaja. 1960. Imaginea asta ma duce cu gandul la filmul Hotul de biciclete...

Teatrul de vara. 1961.

La plaja. 1963.

Plaja.

Apus de soare la debarcaderul Ghiol. Inceputul anilor '60.

Eforie Sud

Eforie Sud. Vedere din parc. Inceputul anilor '60.

Idem, maxi-ilustrata.

Apus de soare la ghiol. 1962. Aceeasi imagine, cu o titulatura usor schimbata, apare inscriptionata Vasile Roaita (vezi mai sus).

Clubul si restaurantul (!) Bizara inscriptionare - oare era un singur club si un singur restaurant in acea vreme ? Ilustrata francata cu marca postala inca cu titulatura veche, Vasile Roaita.

Statie de hidrobuze. 1963.

Pe plaja. 1963.

Plaja si faleza. 1963.

Teatrul de vara. 1963.

Pe plaja. 1965.

Plaja si faleza. 1965.

Vedere din parc. 1967.

Plaja. 1968.

Apus de soare la Ghiol. 1969.

Pe plaja.

Plaja.

Plaja. 1971.

Plaja. 1973.

Plaja, 1976.

Plaja. 1977. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Hotel Riviera. 1978.

Plaja. 1980. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate. Observatie: neclaritatea ilustratei este..."din fabrica".

1980.

Plaja. 1983.

Imagini din statiune. 1988.

Plaja. 1991. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Techirghiol

Pe malul lacului. La inceputul anilor '60.

Pe malul lacului. 1963.

Restaurant la Techirghiol. 1967.

1968.

Inceputul anilor '70.

1972.

Baile de namol. 1973.

1974.

Costinesti

Eroare de editare, neintitulata. 1968.

Camping la Costinesti.

1976

1985

Olimp

1972

Mangalia Nord - Olimp. Plaja. 1976.

1977.

Vederi, Hotelul Amfiteatrru, Hotelul Panoramic. 1980.

1977.

Hotel Amfiteatru. 1980.

Vedere. 1983.

Plaja.

1985

Hotelul Oltenia. Hotelul Amfiteatru. Vedere generala. 1986.

Neptun

Lacul Neptun. 1968

1971

Mangalia Nord - Neptun. Restaurantul Insula. 1972.

Vedere spre Olimp. 1972

Vedere spre Olimp. 1973.

Statiunea Neptun. 1975.

Hotel Decebal. Parcul distractiilor tehnice (!). Parcul de distractii. Hotelurile Balada, Miorita, Romanta si Doina. 1976.

1978.

Pe plaja. 1978.

Parcul Prichindel. Lacul. Plaja. Oficiul P.T.T.R. Plaja. 1980.

Imagini din statiune. 1981.

Hotelul Decebal, plaja, Parcul distractiilor, Hotelurile Balada, Miorita, Romanta si Doina.

Vedere. Hotel Neptun. Hotel Terra. Hotel Caraiman. 1982.

Vedere. 1984.

Hotelurile: Romanta, Miorita si Bilea.

1985.

Statiunea turistica Neptun. Restaurant Popasul Caprioarelor. 1985.

Cu iola pe mare. 1985.

Hotel Miorita. 1986

Hotel Decebal.

Idem.

Hotel Sulina.

Vedere din statiune.

Hotel Neptun.

Vedere spre largul marii. 1992

1996

2003.

Jupiter

Mangalia Nord - Jupiter. Barul Paradis. Chiar ca arata frumos...

Hotel Soica. 1971

Hotelurile Capitol, Meteor si Cometa. 1971

1971.

Mangalia Nord - Jupiter. 1972.

Mangalia Nord - Jupiter. Schi nautic. 1974

I.H.R. Mangalia. Statiunea Jupiter. Plaja Paradis, Hotel Tismana. 1974

I.H.R. Mangalia. Statiunea Jupiter. Hotel Tismana. Aproape identica cu ilustrata de mai sus. Doar autovehiculele difera !

Jupiter. Hotel Scoica.

Piscina. 1978. De fapt, Hotel Scoica.

Jupiter. 1978

Statiunea Jupiter. Vederi. 1981

Plaja. 1982

Hotel Scoica. 1982.

Anii '80.

Statiunea maritima Jupiter.

Idem.

Cap Aurora

Mangalia Nord - Aurora.

Vedere. 1976.

Anii '70-'80.

Idem.

Venus

1973

Calendar de buzunar (pe 1976)

Hotel Zamfira.

1975

Mangalia Nord. Venus. 1976.

1977

Statiunea Venus. 1983.

Hotelurile Cocorul si Vulturul. 1985.

Seara la Venus. 1987.

Imagini din statiune. Anii '80.

1998

Saturn

Statiunea Saturn. 1972

1972.

1973

1974

Statiunea Saturn. Complexul comercial. 1975.

Plaja. 1978

Imagini din statiune. 1978.

Hotel Semiramis. 1982. Oamenii muncii veniti in concediu de odihna sunt in asteptarea cazarii. Par linistiti si cooperanti. Daca tin bine minte, spre sfarsitul anilor '70, statiunile din sudul Litoralului nu au mai facut fata afluxului de turisti. Si pentru ca cei straini au avut intaietate s-a ajuns la anularea unor rezervari interne. Oamenii s-au revoltat si au marsaluit prin statiuni cu geamantanele si copiii din dotare. Partidul a intervenit sa rezolve situatia cazandu-i pe romani in corturi militare si destituindu-l pe directorul I.H.R. Mangalia. Parca Trandafir il chema. Daca gresesc sa fiu iertat si...corectat.

Anii '70-'80.

Plaja...Hotelul Hora. 1983.

Vedere de pe plaja. Vedere. Statiunea Venus. 1983.

Vederi de pe plaja. 1984

Hotel Cleopatra. 1985.

Rasarit de soare pe mare. Anii '80.

Colaje si generale

1958.

1960.

Constanta, Eforie, Mamaia, Vasile Roaita, Mangalia, Techirghiol. 1961.

1961.

Constanta. Mamaia. Eforie Sud. Eforie Nord. Techirghiol. Mangalia. Maxi-ilustrata. 1963.

Constanta. Mangalia. Mamaia. Eforie Nord. Eforie Sud. Techirghiol. 1964

Litoralul Marii Negre. Maxi-ilustrata 1968

1969

1970

1970.

Inceputul anilor '70.

Mamaia - Hotel Perla. Saturn - Hotel Diana si Atena. Olimp - vedere generala. 1977

Constanta - Litoral. 1978. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

Litoralul Marii Negre. Maxi-ilustrata. 1978.

1980

Mamaia - vedere. Eforie Nord - vedere de pe plaja. Olimp - hotelul Amfiteatru. 1980

Statiuna Venus. Mamaia. Statiunea Aurora - Hotelul Rubin. 1983

Dimineata la Mare. 1957.

Rasarit de soare pe Marea Neagra.

Pescarusi pe Marea Neagra.

La plaja. 1987

Pe plaja. 1989. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

In valurile marii. 1989

In largul marii. 1994. Multumiri Mariei Dobrescu pentru generozitate.

1995

1996

Sfarsitul anilor '90

2001

Inceputul anilor 2.000

2004

Observatii

1. Localitatea Mamaia constituie, asa cum stiti deja, obiectul unui album separat.
La fel si pentru Constanta.

2. Am respectat intocmai titulatura ilustratelor.
Asadar, nu sunt eu de vina pentru saracia de idei din acest domeniu.

duminică, 26 august 2012

Premiul Herald Angel

Succese românești peste hotare

Silviu Purcărete

Edinburgh, Scotia

25 august 2012

Silviu Purcarete a fost distins cu acest premiu pentru montarea spectacolului de teatru Calatoriile lui Gulliver. Angajat in alte proiecte, regizorul nu a putut fi prezent la decernarea acestei distinctii dar a transmis, prin Cristopher Wynn, director de dezvoltare si de sponsorizare al festivalului de la Edinburg ca: "Este o onoare si o placere sa primesc acest premiu. Multumesc !"

Ceremonia l-a avut ca amfitrion pe Keit Bruce, editorul secţiunii arte de la cotidianul The Herald, care a anunţat premiul, acesta spunând:

"Regizorul român Silviu Purcărete este un oaspete obişnuit al Scoţiei, atât în Glasgow, cât şi în Edinburgh, unde a mai prezentat producţia Faust la Ingliston, în cadrul Festivalul Internaţional de la Edinburgh. Regizorul a revenit în acest an cu o adaptare după Călătoriile lui Gulliver ale lui Jonathan Swift, în colaborare cu compozitorul irlandez Shaun Davey, în care vorbeşte atât despre autor, cât şi despre carte, într-un mod amuzant şi în care aduce un cal adevărat pe scenă"
Cele cinci reprezentaţii ale spectacolului Călătoriile lui Gulliver de la Edinburgh au avut loc în perioada 17 - 20 august la King's Theatre şi reprezintă prima producţie românească de teatru comisionată vreodată de Edinburgh, cel mai important festival al artelor spectacolului din lume.
Premiile The Bank of Scotland Herald Angel, cunoscute sub titlul The Herald Angels Awards, sunt oferite începând din anul 1995 pentru a recunoaşte excelenţa în domeniul artelor în urma unor analize făcute atât în cadrul Festivalului Internaţional de la Edinburgh, cât şi Edinburgh Fringe.
Acesta este cel de-al doilea trofeu obţinut pentru un membru al Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu, după ce în 2009 actriţa Ofelia Popii a primit acelaşi premiu pentru rolul Mefisto din mega-producţia Faust.
Scenografia spectacolului poartă semnătura lui Dragoş Buhagiar, iar din distribuţie fac parte actorii Veronica Arizancu, Diana Fufezan, Raluca Iani, Tomohiko Kogi, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Serenela Mureşan, Adrian Neacşu, Alexandru Nicoară, Eduard Pătraşcu, Cătălin Pătru, Ofelia Popii, Cristina Ragos, Natalie Sigg, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei şi Corina Vişinescu.

Expozitia: Arta Moderna

Arta plastica contemporana romaneasca

Galeria de Arta Elite Prof Art, Bucuresti

30 august - 30 septembrie 2012

Toamna Cristalelor

Institutul Geologic al Romaniei

Muzeul National de Geologie, Bucuresti

14 - 16 septembrie 2012

sâmbătă, 25 august 2012

Arta si mestesug

Cusaturi artizanale (II)

Ilustratii reproduse din volumul omonim al Doinei Silvia Marian, aparut la

Editura Tehnica, in 1980.

Patrimoniu arhitectural

moNUmente UITATE (7)

Castelul Martinuzzi, Vințu de Jos, Județul Alba

"Să aruncăm o privire peste istoria măreţului castel, actualmente ruinat şi afectat de refaceri. Monument reprezentativ al Renaşterii transilvănene, castelul a fost construit peste o veche mănăstire dominicană de guvernatorul Transilvaniei Gyorgy Martinuzzi.

Piatra de temelie a mănăstirii călugărilor aparţinători la marea familie a ordinelor numite "cerşetoare" a fost pusă în secolul XIV, şi a trăit acel veac în maximă prosperitate, dar a fost afectat grav de incursiunile turcilor din 1438 şi 1442.

După distrugerile grave, şi în contextul economico-politic al acelor timpuri mănăstirea a intrat în decădere. În 1524 se mai aflau acolo numai patru călugări, iar căţiva ani mai târziu rămăsese doar un singur vieţuitor dominican, fratele Toma. Acesta a fost mutat la Sebeş, iar în aceste condiţii nobilul Nikolaus Kozar (Kocsárdy, Kosári) se instalează cu uşurinţă acolo şi transformă mănăstirea într-un castel. După ce trece prin alte câteva mîini, printre care Ştefan Mailath, sau Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti, stăpânul castelului devine Gheorghe Martinuzzi (Georg Utjessenovicz-Martinuzzi, Fráter György), care începe lucrările de reamenajare, în urma cărora fosta mănăstire îşi schimbă complet înfăţişarea,

Peste doar câţiva ani, castelul este scena unui incident sângeros. Fráter György cade victima unei conspiraţiuni a generalilor Castaldo si Pallavicini, care îl acuză de trădare în faţa Împăratului Ferdinand al Austriei, şi cer permisiune de la acesta pentru a-l ucide. Planul este dus la capăt, astfel în 18 decembrie 1551 guvernatorul este atacat şi înjunghiat de la spate de secratarul său, Marco Aurelio Ferrari care fusese plătit de Castaldo. Deşi om bătrân deja, Martinuzzi s-a luptat cu atacatorul lui, şi nu a putut fi doborât decât cu ajutorul oamenilor lui Pallavicini.

După moartea guvernatorului istoria zbuciumată a castelului continuă. Saşii doresc s-o recupereze şi insistă în acest la Ferdinand, dar fără succes. Oamenii cardinalului Andrei Bathory îl ocupă în 1553. Mai tărziu intră pe rănd în posesia lui Bekes Gáspár, Ştefan şi Cristofor Báthory, Margareta Mailath, fosta soţie al lui Andrei Bathory. În ultimii ani ai secolului XVI ajunge pe mâna fiscului şi va fi locuit de exilatul domnitor al Moldovei, Aron Vodă şi apoi de către logofătul lui Mihai Viteazul.

Castelul intră în proprietatea lui Gabriel Bethlen la începutul sec. al XVII-lea. Lucrările de reamenajare, sistate după moartea lui Martinuzzi, reîncep acum după planurile lui Giacomo Resti, în urma cărora edificiul transformându-se într-un castel care este prezentat în lucrările de istoria arhitecturii ca fiind cel mai valoros castel renascentist din România.

Ca urmare a expediţiei lui Gheorghe Rákoczi I în Polonia, în mijlocul sec. al XVII-lea armata turco-tãtarã trimisă de Poarta Otomana pentru a pedepsi Transilvania atacă Vinţu, ocupă castelul, îi dă foc şi distruge localitatea. După ce Principatul a încetat să mai existe, Vinţu de Jos intră în posesia fiscului, iar în 1715 castelul este dobândit de Episcopia Ardealului.

Episcopul Sorger Gergely este cel care construieşte poarta de intrare în stil baroc în 1733. Putem vedea şi acum blazonul acestuia pe frontispiciul porţii. În 1792 castelul cade din nou pradă focului, şi nu mai este niciodată reconstruit în întregime. În secolul XIX o parte din clădiri înca mai erau locuibile, şi aici s-a născut scriitorul Kemeny Zsigmond (1814-1874), familia acestuia fiind atunci proprietar peste ce a mai ramas din mareţul edificiu.

De atunci este într-o stare de degradare continuă. La începutul secolului trecut o mare parte din acoperiş deja căzuse, nu mai avea nici un geam întreg şi nici uşi, iar proprietarul distileriei din localitate, cel care închiria această clădire istorică, o folosea ca adăpost pentru porcii lui. În anii 1930 localnicii au demolat majoritatea clădirilor şi bastionul de sud-vest, pentru a refolosi materialele de construcţie.

În momentul de faţă nu mai stă în picioare decât aripa de nord a castelului (fără acoperiş), lângă ea un turn şi poarta în stil baroc, în colţul de nord-est un turn şi rămăşiţele casei scării a clădirii care se sprijinea pe acesta, ruinele turnului de vest şi rămăşiţete zidului care înconjura curtea interioară la nord-est şi sud-est.

În jurul castelului si al cardinalului Martinuzzi exista numeroase povestiri interesante, cel mai cunoscut dintre ele fiind probabil legenda monedelor de aur ale lui Lysimach. Potrivit cronicarului medieval Wolfgang Lazius, mare parte din averea însemnata al lui Martinuzzi a provenit din confiscarea unei comori descoperite în apele râului Strei.

Lazius menţionează că în anul 1543 un grup de pescari români care a patruns cu luntrile de pe Mures în apele Streiului au observat mai multe obiecte sclipitoare ce se zăreau pe fundul râului. Scufundându-se, unul din ei a scos din apă mai mulţi galbeni, iar pescarii au început atunci să cerceteze cu atenţie împrejurimile, descoperind o boltă zidită în adâncuri şi năruită din cauza rădăcinilor copacilor crescuţi pe malul apei. De acolo au reuşit să scoată 40.000 de monede de aur Lysimach. Cronicarul notează mai departe că în afara monedelor mai erau şi "sloiuri de aur".

Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns repede la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor şi confiscarea tezaurului. Conform lui Lazius, organele de anchetă ale vremii au făcut cercetări la faţa locului, si au mai găsit în bolta subterană alte câteva mii de monede de aur.

Puţin mai târziu Martinuzzi şi-a cumpărat o serie de domenii, construind şi castelul de la Vinţu de Jos. După moartea acestuia castelul a fost jefuit, dar s-au găsit numai 2.000 de monede de aur din tezaurul descoperit în apele Streiului."

Autor: Aldor Balazs

[Articol aparut in numarul 1, seria a II-a, revistei Colectionarul Roman]

Insomnie Culturala

Muzeul National de Istorie a Romaniei

Bucuresti

25 august 2012

Sâmbătă, 25 august 2012, Muzeul Național de Istorie a României a declarat oficial Insomnie Culturală! Astfel că muzeul își deschide porțile pentru vizitare între orele 16.00 – 00.00.
Motivul? Pentru a oferi publicului MNIR șansa de a vizita muzeul și exponatele sale într-o cu totul altă lumină.
Mai exact, după lăsarea serii, cele două expoziții permanente vă așteaptă să le descoperiți:
Tezaur Istoric (renovat și îmbogățit recent) și Lapidarium (ce include Copia Columnei lui
Traian), dar și cele expoziții temporare, ce își au locul în holul central al instituției:
-         “Copilăria de altădată, la țară” (deschisă până în data de 2 septembrie 2012)
-         “Genio Helvetico. Ceasuri istorice și cutii muzicale elvețiene din colecții
muzeale românești” (deschisă până în data de 31 august 2012)
-         “Ministerul Afacerilor Externe – 150 de ani de diplomație” (deschisă până în data
de 15 septembrie 2012)
-         “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” (deschisă până în data
de 26 august 2012)
-         “Exponatul lunii august – Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon” (ce poate
fi vizitat până în data de 27 august)

MNIR își va păstra acest obicei până în luna octombrie, astfel că, în ultima sâmbătă a lunilor august, septembrie şi octombrie, muzeul va avea acelaşi program special de vizitare, 16.00 – 00.00! Expozițiile deschise pentru vizitare vor fi anunțate din timp, aşadar fiţi cu ochii pe pagina de Facebook a muzeului! http://www.facebook.com/pages/MNIR/377004590437

Duminică, 26 august 2012, muzeul va avea un program normal de vizitare, între orele 10.00 – 18.00. În această zi, ca de altfel în fiecare zi de 26 a lunii, intrarea este gratuită