Lansare de carte
Anna Kretzulescu-Lahovary
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
19 iunie 2018
Vă așteptăm marți, 19 iunie, ora 19:00, la Librăria
Humanitas de la Cișmigiu, la o dezbatere prilejuită de apariția volumului de
memorii al Annei Kretzulescu-Lahovary, Nebiruita flacără a vieţii. Amintiri,
1867–1952, unul dintre bestsellerurile Editurii Humanitas la Bookfest 2018,
publicat în colecția Memorii/Jurnale, cu studiu introductiv și traducere de
Alina Pavelescu și cuvânt de încheiere de Șerban Sturdza. La eveniment vor
participa Ioana Pârvulescu, Iriana Pop-Jora, Șerban Sturdza, Simona Antonescu
și Alina Pavelescu.
"Amintirile Annei Kretzulescu-Lahovary, reconstituite aici
pentru prima dată din fragmentele păstrate la Arhivele Naționale, merită citite
nu doar ca un document istoric, ci și ca o mărturie a unei umanități
universale, la fel de familiară nouă pe cât o simțea, în veacul ei, autoarea
însăși.“ (Alina Pavelescu)
Anna Kretzulescu-Lahovary (1865–1964) a fost fiica unică a
doctorului şi politicianului Nicolae Kretzulescu şi a Sofiei Kretzulescu,
născută Iacovenco. Și-a petrecut copilăria şi adolescenţa pe moşia tatălui său
din Leurdeni (judeţul Argeş), alături de copiii familiilor Brătianu, Davila,
Golescu, prieteni de joacă şi vecini de moşie. Tot acolo i-a întâlnit pentru
prima dată pe regele Carol I şi pe regina Elisabeta, pe care îi evocă cu
căldură în amintirile sale. Încă de la vârsta de patru ani şi-a însoţit
părinţii în călătoriile lor diplomatice la Cairo, Berlin şi Sankt-Petersburg.
La Sankt-Petersburg şi-a cunoscut şi viitorul soţ, diplomatul Alexandru Em.
Lahovary, cu care s-a căsătorit la Bucureşti, în 1882. Au avut împreună şase
copii. Cea mai mare, Colette, căsătorită Plagino, avea să devină doamnă de
onoare a reginei Maria, iar mai târziu a reginei-mamă Elena, şi una dintre
infirmierele-eroine ale frontului românesc în Primul Război Mondial. Anna
însăşi a fost, în timpul războiului, o activistă energică a Crucii Roşii din
Paris şi a contribuit direct la organizarea serviciilor sanitare din România.
De foarte tânără, şi-a manifestat talentul pentru pictură şi literatură, dar şi
gustul pentru viaţa activă în natură, fiind, aşa cum singură se defineşte, una
dintre primele "doamne devenite fermier“. A fost prietena şi confidenta lui
Henriette Poincaré, a fost prietenă din copilărie cu Sabina Cantacuzino şi
Ionel Brătianu, era verişoară îndepărtată a Marthei Bibescu şi o apropiată a
viitoarei regine Maria, pe care a însoţit-o, în 1913, într-o călătorie la
curtea regală de la Madrid. Toate aceste personaje şi episoade istorice le
evocă, cu talent şi sensibilitate, în memoriile ei, fructul nostalgic al unui
secol de viaţă.
