Muzeul Municipiului București
Anton Kaindl
9 iunie - 8 august 2021
Muzeul Municipiului București vă invită să parcurgeți, la
Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr. 2), începând cu data de 9 iunie 2021,
expoziția tematică România în aquaforte, văzută de Anton Kaindl.
Organizarea unei expoziții dedicată lui Anton Kaindl este
întotdeauna un eveniment special. Publicul va avea ocazia să vadă ultimele
gravuri realizate de acesta și lăsate moștenire oamenilor care l-au îngrijit în
ultimii ani de viață. Astfel, cu câteva zile înainte să moară, Kaindl lăsa
moștenire familiei Obreja, care i-a oferit găzduire și devotament, un album cu
peste 200 de gravuri și 800 de acuarele. Testamentul stipula ca ultimele
lucrări din opera sa și drepturile de autor să revină Silviei Obreja.
Albumul cu gravuri a fost achiziționat de Muzeul
Municipiului București în 1967 chiar de la moștenitoarea desemnată de Kaindl.
Astfel, în patrimoniul muzeului nostru se află albumul cu gravuri realizate în
tehnică aquaforte, înfățișând monumente istorice din capitală și din țară. Cele
218 lucrări redau, într-o grafică minuțioasă, biserici, schituri, ansambluri
mănăstirești din Oltenia, Moldova, Maramureș, Muntenia, Bistrița, troițe din
Oltenia, Bistrița, Muntenia, vestitele cule oltenești, case cu arhitectură
tradițională din Oltenia și Transilvania, mori din spațiul rural al
Transilvaniei, Olteniei, Munteniei și Bistriței. Albumul este completat de
lucrări care înfățișează Castelul Bran, Castelul Banloc și Cetatea Neamț din
Moldova și șaisprezece lucrări cu peisaje din București sau din preajma lui:
Catedrala și Palatul Patriarhiei, Biserica Bucur, clopotnița Bisericii
Udricani, Biserica Sfântul Anton, Biserica Bărăția, Strada Văcărești în anul
1921, Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Antim, Mănăstirea Radu-Vodă,
Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Văcărești, Nunțiatura Apostolică, Ambasada
Franceză, Casa de Depuneri. De asemenea, colecția este completată de două
autoportrete și o gravură care marchează 30 de ani de activitate a artistului
în România, cu mențiunea atât de îndrăgită de autor: AMICILOR MEI / 30 DE ANI –
ÎN ROMÂNIA / ANTON KAINDL.
Modul în care aceste imagini reflectă aspecte arhitecturale
din zonele vizitate de Anton Kaindl este evidențiat în expoziție prin
amplasarea pieselor reprezentative în patru secțiuni geografice: imagini din
București, Maramureș, Moldova, Oltenia. Un aspect inedit al acestei expuneri
este reproducerea gravurilor cu troițe din mai multe zone geografice. Aceste
lucrări fragmentează aspectul formal al execuțiilor și obligă privitorul să
pătrundă mai mult în universul remarcabil al comunităților rurale. Prin urmare,
întreaga expoziție propune aprecierea unui segment al producției artistice din
prima jumătate a secolului XX, sub forma perspectivei unui artist străin asupra
unor monumente reprezentative din spațiul românesc.
Gravorul german Anton Kaindl (1872-1951) a ajuns în 1921, la
invitația Reginei Maria a României, la București. Abandonându-și viața în țara
natală, el ajunge să lucreze timp de treizeci de ani în România atât gravură
originală, cât și gravură de interpretare. Născut pe 28 februarie 1872, în
Gisellthausen, Kaindl se pare că ar fi trăit o perioadă în Geneva, Zürich și
München. După venirea în România, este numit profesor la școlile Sfântul
Iosif și Sfântul Andrei din București. În calitate de gravor la curtea
regală, străbate România realizând o operă impresionantă care documentează
zonele pe care le vizitează, printre care Balcic (1927), Bran (1931), Moldova
(1932) și Oltenia (1921-1939).
Albume care conțin lucrările lui apar în inventarele mai
multor muzee din țară. În patrimoniul Muzeului Municipiului București se află
un album cu 218 gravuri care înfățișează monumentele arhitecturale vizitate în
călătoriile prin țară. Însă opera sa nu este reprezentată doar de rezultatele
acestor incursiuni. Pe lângă ele, Anton Kaindl a abordat și alte câteva
segmente tematice: cărți de vizită, felicitări, gravuri jubiliare legate de
evenimente din viața artistului, ex libris-uri, ciclul Dansul morții –
înscris în curentul simbolist-religios și autoportrete. Kaindl a utilizat
tehnica aquaforte pentru realizarea gravurilor, iar materialul folosit pentru
plăci era alama, cuprul și zincul.
Gravurile originale ale lui Kaindl denotă interesul pentru
redarea bisericilor, castelelor sau caselor țărănești din perspective inedite.
Uneori surprind monumentul frontal, subliniindu-i silueta pe înălțime sau pe
lățime, alteori din unghiuri care par contemporane astăzi. Uneori punctul de
plecare este foarte jos, alimentând suplețea arhitecturii sau augmentând
înălțimea divinității, alteori perspectiva este de foarte sus, biserica fiind
în centrul imaginii, așa cum este centru al comunităților. Castelele sunt mai
pretențios redate, pe înălțimi, privirea gravorului concentrându-se foarte mult
pe vegetație sau pe stâncile din jur, artificiu care conferă un aer misterios
acestor construcții și le subliniază rolul de fortărețe. Troițele nu se înscriu
în stilul formal de redare. Variate, acestea surprind prin dinamismul
elementelor care le compun. Ele denotă naturalismul și ingeniozitatea
artiștilor tradiționali care au îmbinat credința cu tradiția, rezultând mici
altare pe care Kaindl le redă printr-o expunere grafică excepțională.
Curatori ai expoziției:
Magdalena Chitilă, muzeograf
Nicoleta Bădilă, muzeograf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu