Pe simezele timișorene - 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.

 

    Arta plastică contemporană românească 

Muzeul de Artă Timișoara

28 octombrie 2020

    Muzeul de Arta Timisoara - Palatul Baroc 𝐯ă 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭ă, î𝐧 𝟐𝟖 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐢 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭: 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐚 𝐝𝐞 𝐨 𝐧𝐨𝐮ă 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭ă, 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐞 ș𝐢 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐞𝐢. 𝐄𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐳𝐞𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢ș𝐭𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐨𝐮ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢, 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.

Prima vizionare a expoziției are loc la ora 16:00, iar a doua de la ora 18:00.

   Înființat în anul 1966, Grupul 111 trebuie văzut în cadrul creat de Liceul de Artă din Timișoara. Într-un timp scurt, el a reușit să probeze că dialogul interdisciplinar este unul fundamental pentru schimbările ce se petrec în lume. După plecarea lui Roman Cotoșman în SUA, Grupul 111 a devenit Grupul SIGMA. Pentru arta contemporană din România, SIGMA oferise o altă înțelegere și o altă definire a omului prin gramatica formelor, estetica industrială, marketing, geometrie industrială, culori complemetare, design, studiu bionic. Artiștii care au dat viață grupului SIGMA - Ștefan Bertalan, Constantin Flondor, Doru Tulcan și Ioan Gaita - au fost profesori ai amintitului liceu. Ștefan Bertalan și Constantin Flondor își propuseseră ”un program de pedagogie de artă, principii de corelare între formă – funcție – mediu, principii de generare a formelor”.

    Grupul SIGMA devenise de referință nu numai în artele vizuale, unde a contribuit decisiv la înnoirea limbajelor, dar și în dezbaterile de idei:  ”Colaborarea cu ingineri, arhitecți și oameni de știință a îndreptat grupul spre o cercetare interdisciplinară, remarcabilă pentru anii 1960 – 1970 și pentru condițiile unui regim politic totalitar care s-a întrecut în a lua măsuri constrângătoare. În pofida multiplelor restricții, Timișoara era un loc unde se aflau suficiente minți luminate, aspirând la o orientare pro-occidentală în arte și științe. În fapt, orașul conserva încă o  bogată paletă de moșteniri multiculturale, încurajând experimentele. Acestea fuseseră posibile pe fondul în care Timișoara anilor postbelici era încă populată de mulți meseriași cu o înaltă calificare, de o clasă de mijloc supraviețuind războiului și vorbind mai multe limbi, de o societate în care relațiile interpersonale se bazau pe dialog și reciprocitatea serviciilor făcute. Vechiile industrii și-au continuat existența (cazul fabricilor TIMIȘOREANA, ILSA, KANDIA, GUBAN, AZUR, ș.a.), iar oamenii care le reprezentau nu erau străini de pluralitatea obiceiurilor moștenite de la predecesori, de pregătirea și etica profesionale, de bunul simț și binele de obște. Acest aspect – prea puțin evidențiat în înțelegerea infrastructurii orașului – a făcut posibilă relația dintre creatorii artei neo-anvangardiste și societatea locală” (prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara).

   Mult așteptata expoziție este posibilă și ca urmare a inventarierii tuturor obiectelor de patrimoniu ale muzeului și a restaurării unora dintre acestea.

   Noua expoziție permanentă - a șasea după Pictură veche bănățeană, Icoane bănățene, Artă modernă românească, Corneliu Baba și Artă europeană - este găzduită în sălile de la etajul I ale Muzeului de Artă și poate fi vizitată zilnic, de marți și până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

***Muzeul de Arta Timisoara - Palatul Baroc