Oltul

Călătorind prin țara mea

Album foto, tiraj: 4.170 exemplare. Editura: Meridiane. 1964.

Coperta: S. Mendrea (A.F.I.A.P.)

Fotografiile au fost realizare de Al. Puiu Florescu, S. Mendrea (A.F.I.A.P.)

de la Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic Casa Scînteii

și alții. Text de acad. Geo Bogza.

Norii care călătoresc în cerul Ardealului, închipuind cu formele lor fantastice

toată povestea lumii, se sparg de crestele de piatră ale acestui munte...

...și dau viață celui mai cîntat și iubit rîu din cîte străbat pământurile romînești.

În copilăria lui, Oltul este vegheat de Piatra Singuratică pe care oamenii din cîmpie

o zăresc ca pe un dinte de balaur... 

Dar de o parte și de alta a Oltului sînt alți munți și în pădurile lor de brad 

se construiesc adăposturi pentru cei ce vor să le respire ozonul.

La Miercurea Ciucului, ce dîntîi oraș pe care îl întîlnește Oltul, fiecare generație

învață să lucreze ceramica neagră, tradiție și mîndrie a acestor locuri.

În copilăria lui putea fi trecut pe o punte de lemn, dar acum sînt necesare

înalte poduri de beton.

Așa pătrunde Oltul în depresiunea de la Tușnad...

...unde este iarăși o împărăție a ozonului și a luminii în care oamenii

își regenerează forțele și dobîndesc noi elanuri vitale.

Și unde linia ferată și șoseaua se lipesc de el pentru a putea trece

dintr-o parte în alta a munților vulcanici.

În craterul unui fost vulcan, loc de uimire, de popas și bucurie, se află

Lacul Sfînta Ana, perlă lichidă a Carpaților răsăriteni. 

Pe unde vulcanii și-au vărsat lava cu mii de ani în urmă, acum cresc păduri

iar în luminișurile lor zisesc ca la Toria - sanatorii cu fața scăldată de soare.

În muzeul din Sf. Gheorghe sînt multe mărturii ale iscusinței meșterilor ardeleni.

În Țara Bîrsei la Oltul neașteptata hotărîre de a se întoarce spre miazănoapte.

Apele lui mai mari și mai învolburate străbat un drum pe care cetăți vechi,

uneori întregi ca la Prejmer și Aita Mare, alteori în ruină, ca la Feldioara

și Rupea, vorbesc despre trecutul istoric al Ardealului.

Prejmer...

Feldioara...

Rotbav...

Rupea...

Racoș...

Trecînd prin dreptul carierelor de piatră de la Racoș, Oltul termină de străbătut

al doilea șir de munți - Munții Perșani - iar apele lui, și mai puternice acum,

pătrund în marea lumină și frumusețe a Țării Făgărașului.

La poalele Munților Făgăraș întîlnește eroul povestirii noastre cele mai

calme și mărețe priveliști din cîte i-a fost dat să vadă vreodată.

Și iarăși se înșiră pe malul lui vestigiile trecutului, vechile cetăți ale Ardealului,

ca la Cîrța și Făgăraș. Dar tot acum apar în calea lui...

...mîndre, cutezătoare și uneori fantastice, noile cetăți ale chimiei industriale, 

ca la Făgăraș...

...sau Victoria, în ale căror reactoare sînt valorificate în mod superior

bogățiile naturale ale țării.

Călătorind mai departe spre apus, în lungul Munților Făgăraș, Oltul întîlnește priveliști

pur și simplu paradisiace sau de o grandoare unică.

Să treci într-o dimineață de vară, cu coșul plin de mure, pe un pod suspendat peste

vîltoarea Oltului...Aceasta-i marea bucurie a copiilor din Avrig. 

Într-o după-amiază de vară.

La Tălmaciu, centru al industriei textile, numai tradiția e veche.

La Turnu Roșu după ce a descris un ultim arc de cerc pe pămînturile Ardealului,

Oltul pătrunde cu ăntregul lui tumult de ape între cetățile de piatră ale Carpaților.

De acum înainte, mireasma fînului cosit și freamătul pădurii devin elemente 

fundamentale ale lumii...

De acum înainte, nicăieri nu se va putea întoarce ochiul călătorului

fără să dea de priveliști mărețe și încîntătoare.

Geneză.

Amurg.

Bătălia.

Biruința.

Lotrul este cel mai limpede și cel mai generos dintre afluenții Oltului.

Pe malurile lui, la Brezoi, pădurile Carpaților ne pregătesc pentru călătorii

pe Marea Neagră și Mediterana, spre multe țări ale lumii.

Uriașele siluete ale Carpaților au rămas în urmă...

...iar pe malurile Oltului se ivește Mănăstirea Cozia.

În această veche ctitorie voievodală, lucrată cu mult meșteșug de meșterii

de demult, își doarme somnul de veci Mircea, domnul Țării Romînești.

Pe versantul sudic al Carpaților...

...la Căciulata și Călimănești.

Oltul întîlnește stațiuni vestite pentru apele lor minerale.

Case din Rîmnicu Vîlcea. Aici a trăit cîndva poetul Anton Pann.

Palatul Culturii.

Idilă la Olănești.

Printre mănăstirile din partea aceasta a țării, Arnota se cade a fi vizitată

pentru marea ei frumusețe și pentru că...

Aici se află mormîntul lui Matei Basarab... 

...iar Horezu pentru că aici se găsesc izvoarele stilului brîncovenesc.

În jurul mănăstirii, pădurea a început să îngălbenească...

...iar în sat la Horezu toată lumea se pregătește pentru marile tîrguri de toamnă.

Linii de forță în natura și arhitectura Olteniei.

Cheile Oltețului și cula lui Duca-Vodă de la Măldărești.

Idilă la Govora.

Peștera Muierii a fost creată de fantezia naturii...

Dar acest interior de catedrală gotică l-a dat la iveală mîna omului

în zăcămintele de sare de la Ocnele Mari.

Uzinele de produse sodice de la Govora.

Înainte de a ajunge în cîmpie, Oltul trece pe lîngă ultima mare bogăție

a regiunii subcarpatice: viile și cramele de vin de la Drăgășani.

Acum începe cîmpia, cu altfel de priveliști, cu altfel de așezări omenești,

cu altfel de bogății...

Slatina, micul oraș de provincie capătă o nouă înfățișare prin

construirea combinatului de aluminiu.

În port la Turnu Măgurele...

Mai țineți minte izvorul de pe Hășmașul Mare din care beau un băiat și o fată...

După o lungă călătorie în care a văzut și a trăit atîtea, viața Oltului se apropie

de sfîrșit. Încă puțin și vă veți pierde, o dată cu el, în imensitatea Dunării...

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 3, 16 ianuarie 1965.