Din istoria sportului românesc
Album, Editura Stadion, 1974.
Tiraj: 1110 exemplare.
Sporticii sînt prezenți și ei la marea sărbătoare a poporului român.
Imagini de la defilarea sportivilor bucureștni.
Cel mai mare stadion al țării - 23 August, construit în anii luminoși ai socialismului.
Așa arată, văzut din avion, frumosul stadion din Craiova.
Bazinul olimpic din parcul sportiv Dinamo strînge permanent în tribunele sale
sute și mii de iubitori ai natației.
Imagine panoramică a uneia din cele mai atrăgătoare săli sportive
din țara noastră - Sala sportivă din Timișoara.
Pistarzii au în parcul sportiv Dinamo un velodrom care poate concura
prin linia sa modernă orice construcție similară de peste hotare.
Sala Floreasca din Capitală, teatrul de desfășurare a multor competiții interne și internaționale.
O nouă construcție modernă - bazinul acoperit de înot din Reșița.
Clujul sportiv se mîndrește cu eleganta sală de gimnastică, situată
în vecinătatea parcului sportiv Babeș-Bolyai.
Exercițiul fizic, mișcarea în aer liber prin alergări pe teren vaiat - iată
o realitate a activității sportive de masă, specifică fiecărui județ al țării.
Crosurile feminine au intrat în tradiția mișcării sportive din patria noastră.
Iarna, la fiecare sfârșit de săptămînă, tot mai mulți amatori de schi asaltează pîrtiile
munților noștri. Ce poate fi mai util pentru menținerea sănătății celor ce muncesc!
Pîrtiile din jurul Postăvarului oferă condiții excelente pentru practicarea schiului.
Oare cîți din acești micuți tricicliști vor ajunge mîine campioni?
Primele lecții ale acestor pioniere dornice să devină înotătoare,
încep pe uscat, la marginea bazinului.
Marile vedete apar și în fotbal prin competițiile mini...
Lucescu, Dumitru, Sătmăreanu, Țarălungă vă pot confirma!
Drumul spre performanță începe încă din școală.
O demonstrație de frumusețe și măiestrie a micilor școlari...
Pionierii sînt mari amatori ai sporturilor care se practică iarna.
Cu predilecție schiul...
Și mie o minge, rovarășe antrenor!...
După fotbal, tenisul de cîmp a cucerit inimile multor copii.
Apă și soare, într-o ambianță perfectă pe litoral,
spre bucuria miilor de elevi din întreaga țară.
Sport greu pentru mușchi, dar și pentru minte...
Campionatele republicane școlare constituie an de an o veritabilă
sărbătoare a elevilor noștri.
Revărsare de tinerețe într-o întrecere de cros.
E grea lupta sub panou...
Îmtrecerile de schi școlare se bucură de o bogată participare.
Gimnastica modernă are în școala românească un bogat tezaur de valori.
În fotografie, eleve de la Liceul Aurel Vlaicu din Capitală.
În marile familii ale tineretului sportiv, studenții de la Institutul de educație fizică și sport
ocupă un loc preponderent. Iată-i la o repriză de gimnastică demonstrându-și virtuțile.
Zeci de echipe de baschet poartă astăzi tricouri cu însemnele "U"
(Universitatea - n.a.)
"Repriză" de gimnastică la locul de muncă, într-o întreprindere bucueșteană.
După cum se vede, participarea este impresionantă.
Duminicile cultural-sportive punctează tot mai mult viața tinerilor de la sate.
Satul românesc este legat de un sport național: oina.
Schiul a devenit o realitate și pentru școlarii din satele Băișoara, Rîșca și Mărișel.
Ce poate fi mai tractiv și mai amuzant decît o probă de cățărare,
aproape nelipsită din programul duminicilor cultural-sportive sătești.
Echipa de gimnastică a României care a participat la J.O. de la Roma.
Virginia Ioan-Șerban, o demnă urmașă a Iolandei Balaș.
Echipa de floretă a clubului Steaua, cîștigătoare a C.C.E.
Iosif Sîrbu, sportivul român care ne-a adus prima medalie olimpică de aur
(Helsinki, 1952).
Afirmare de prestigiu la box, la J.O. din 1952,
prin pugilistul Gheorghe Fiat, medaliat cu bronz.
Vasile Tiță, medalie de argint la box, la J.O. de la Helsinki, 1952.
Un pistolar de nădejde, Gheorghe Lichiardopol, a confirmat la J.O.
de la Helsinki clasa înaltă a tirului românesc (medalie de bronz).
Nicolae Linca s-a situat printre medaliații cu aur la J.O de la Melbourne (1956).
O perfotmanță românească unică la J.O. din 1956 - maestrul emerit al sportului
Leon Rotman cucerește titlul olimpic în probele de 1 000 m și 10 000 m la canoe simplu.
Cuplul Simion Ismailciuc și Dumitru Alexe - campion olimpic la J.O. de la Melbourne, 1956.
Boxerul Mircea Dobrescu după o comportare frumoasă reușește să obțină
medalia de argint la Melbourne, 1956.
Medalie de argint pentru tenacele boxer Gheorghe Negrea - J.O. Melbourne, 1956.
Maestra emerită a sportului Iolanda Balaș-Soter, atletă neîntrecută
ani de-a rîndul în disputa pentru cea mai bună săritoare la înălțime.
Dumitru Pîrvulescu, unul din străluciții noștri luptători de greco-romane,
campion olimpic la J.O. de la Roma, 1960.
Tirul românesc a rămas în prim planși la J.O. de la Roma -
medalie de aur prin Ion Dumitrescu, la proba de talere.
Maestra emerită a sportului Elena Leuștanu...nelipsită dintre fruntașele
gimnasticii feminine la J.O. de la Roma.
Mai bine de un deceniu, luptătorul Ion Țăranu s-a situat printre ași,
pe plan olimpic, în sportul voinicilor...
Marea surpriză a J.O. de la Tokio, sulițașa țării noastre Mihaela Peneș, medaliată cu aur.
Lia Manoliu păstrează recordul participărilor la J.O. și al marilor performanțe.
Printre acestea, o medalie de aur la J.O. din Mexic.
Doi "băieți teribili" din familia sporturilor pe apă, Ion Patzaichin și Serghei Covaliov,
campioni olimpici la Ciudad de Mexico în proba de canoe dublu 1 000 m.
Pistolar de autentică valoare internațională, Ion Tripșa s-a înapoiat cu
medalia de argint de la Olimpiada din Mexic.
Aruncă discobola Argentina Menis, medaliată cu argint la Olimpiada muncheneză.
"Uriașul" N. Martinescu. mdaliat cu aur la ediția jubiliară a J.O. de la Munchen
și Gheorghe Berceanu, as în disputa "piticilor".
La caiac 4, medalie de argint obținută de A. Sciotnic, A. Vernescu, M. Zafiu
și R. Vartolomeu - J.O. Munchemn, 1972.
Valeria Bufanu-Ștefănescu a luat startul...
Ion Alexe - locul II la J.O. de la Munchen, 1972.
Pistolarul Dan Iuga, medaliat cu argint la ultima ediție a J.O.
Nicolae Rotaru - medalie de bronz la J.O. - Munchen.
Parașutista Elena Băcăoanu, campioană și recordmană a lumii.
Canoiștii V. Calabiciov și S. Covaliov, campioni mondiali la canoe dublu 1 000 m.
Cuplul St. Tudor și P. Ceapura, campion mondial la schif 2 + 1.
Reprezentativa feminină de handbal în 7 - campioană mondială în 1962.
Echipa de handbal al României, multiplă campioană mondială.
Luptătorul Vasile Bularca s-a numărat și el printre campionii mondiali.
Ion Cernea, campion mondial la lupte greco-romane, în limitele categoriei 57 kg.
Ion Baciu, campion mondial la lupte greco-romane.
Simion Popescu, campion mondial la Mar del Plata, 1969.
Lotul feminin de popice al țării noastre, care cuprinde multiple campioane mondiale.
Primul titlul mondial cucerit de echipa masculină de floretă a României
(Montreal, 1967). Componenții echipei - Ștefan Ardeleanu, Mihai Țiu,
Iuliu Falb și Tănase Mureșanu.
Maestra emerită a sportului Olga Orban-Szabo, campioană mondială la floretă
în 1962 la Buenos Aires. Prima medalie românească de aut într-o competișie de scrimă.
Un pistolar de mare clasă, Virgil Atanasiu, campion mondial în 1966.
O mare victorie a sportivelor noastre peste hotare - medalii de aur la Campionatele
mondiale de tenis de masă de la Pekin, 1962. Autoare - Geta Pitică și Maria Alexandru.
Carol Corbu cucerește titlul european la triplusalt în 1973.
Reprezentanții bobului de 4 persoane, I. Panțîru, N. Neagoe, P. Hristovici
și G. Maftei, campioni europeni în 1967 și 1971.
Calistrat Cuțov - un demn reprezentant al tinerei generații.
Constantin Coică, boxer cu un frumos palmares, campion european.
Andrei Igorov - campion european la canoe simplu, 1965.
Echipajele românești de caiac dublu 1 000 m, clasate pe locurile I și II
la Campionatele europene din 1965.
Gimnastul Dan Grecu, specialist în proba de inele, medaliat cu aur
la Europenele de la Madrid.
Echipa Dinamo București, cîștigătoare a C.C.E. la volei.
Luptătorul la "libere" Francisc Bola, campion european în 1965.
Echipa de handbal Steaua București, cîștigătoare C.C.E. 1968.
Bucureștiul în sărbătoare, Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților (195).
Moment festiv de la deschiderea Jocurilor Balcanice (1959),
desfășurate pe stadionul Republicii din Capitală.
Imagine de la Campionatele internaționale de atletism ale României,
una din principalele competiții de acest fel de pe continent.
Ion Moina, primul atlet român care a alergat 10,4 pe 100 m.
Lacul Snagov, pe apele căruia s-a format și consolidat redutabila școală
românească de caiac-canoe.
Sportul ecvestru, cu veche tradiție în cadrul mișcării noastre sportive,
rîmîne unul din atuurile românilor.
Ciclism pe velodromul Dinamo, unde au fost organizate numeroase concursuri
internaționale, cu participări dintre cele mai valoroase.
Halterofilul Fiți Balaș, sportivul care a obținut multe rezultate de prestigiu
în concursuri internaționale.
Reprezentativa de fotbal a României,
participantă la Canpionatul mondial de fotbal din Mexic.
În hochei pe gheață, România a ajuns să-și dispute întîietatea cu multe
formații reprezentative de pe continent.
Concurs de dirt-track.
Înotătoarea Cristina Balaban, fruntașă a natației românești și
cîștigătoare a numeroase concursuri internaționale.
Meci internațional de polo în bazinul acoperit de la Floreasca,
între o selecționată română și una iugoslavă.
Întîlnire internațională de scrimă, sport care ne-a adus multe satisfacții.
Festivitatea de deschidere a dublei întîlniri de popice dintre
selecționatele României și R. D. Germane.
Fază dintr-un meci România - Italia, din cadrul Cupei națiunilor FIRA.
Cu balonul, Valeriu Irimescu.
Schiorul Cornel Tăbăraș, nultiplu campion național și
cîștigătorul unor concursuri internaționale.
Rachetele de aur ale tenisului românesc: Ilie Năstase și Ion Țiriac.
Șahistul Florin Gheorghiu, mare maestru internațional, într-o partidă decisivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu