Muzeul de Artă Cluj-Napoca
18 septembrie - 6 octombrie 2019
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de
interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj,
organizează, în perioada 18 septembrie – 6 octombrie 2019, expoziţia Mărturii
din atmosfera unei epoci. Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă
Cluj cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 18 septembrie
2019, ora 17:00, în sălile de expoziţii ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Piaţa
Unirii nr. 30) în prezenţa managerului muzeului, Lucian Nastasă-Kovács și a
curatorului expoziţiei, dr. Ioana Filipescu.
Nicolae Grigorescu
(Văcărești de Răstoaca, județul Dâmbovița, 15 mai 1838 – Câmpina, județul
Prahova, 24 iulie 1907) se numără, alături de Theodor Aman, Ion Andreescu și
Ștefan Luchian, printre promotorii picturii moderne românești. Acesta și-a
desăvârșit educația artistică în timpul studiilor la Paris (Școala Națională
Superioară de Arte Frumoase, 1861-1863).
Fondul muzeului clujean este alcătuit din 96 de schițe cu
subiecte diferite: portrete, studii de figură, scene de gen, arhitectură sau
scene de război, fiind inițial cercetat și publicat în anul 1967 de către
Alexandra Furnică-Rus și Negoiță Lăptoiu (cu o prefață de Viorica Guy Marica).
Aceste consemnări vizuale au fost transpuse în creion pe hârtie, cărbune și
acuarelă, majoritatea provenind din colecția celui mai important donator al
muzeului, avocatul Virgil Cioflec (1876-1948). Achizițiile acestuia (începutul
secolului XX) erau făcute indirect, cei doi, artistul și colecționarul,
situându-se în anturaje sociale diferite (Grigorescu aparținând celui format
din Delavrancea - Vlahuță). Până în anul 1916, Cioflec achiziționase aproximativ
30 de picturi (din toate etapele creației: ucenicie, epoca barbizoniană,
1870-1877, 1886-1895, 1896-1907) și o serie de desene: Pictorul și prietenul
său Bassarabescu în excursie alpină, Siesta doctorului Bernath, Bătrâna și
pictorul (peniță), Moschee, Țăran (creion), Copil de țăran francez, Evreu,
Celebrități din Bacău.
Lucrările au fost expuse inițial pe simezele Institutului de
Studii Clasice ale Universității Regele Ferdinand I (fosta stradă General
Gherescu 2, actuala Daicoviciu) în trei săli, expoziția fiind organizată de
pictorul Catul Bogdan. Inaugurarea expoziției a avut loc pe data de
21
octombrie 1930, în prezența donatorului și a directorului institutului,
profesorul Panaitescu, avându-i ca oaspeți de cinste pe Regele Carol al II-lea și
Regina Maria.
Primul catalog al colecției a fost conceput de către
profesorul Emil Panaitescu în anul 1930. Trei ani mai târziu (1933), Virgil
Vătășianu, proaspăt întors de la studiile de doctorat din Viena, a elaborat o
versiune mai complexă a colecției. Prima sală a fost destinată în totalitate
capodoperelor lui Nicolae Grigorescu (21 picturi în ulei, 2 acuarele, 1 sepia
și 8 desene), pentru ca cea de-a doua să aparțină lui Luchian, iar ultima
celorlalte lucrări. Zece dintre desenele muzeului au făcut parte dintre operele
expuse în sala destinată pictorului Grigorescu și catalogate de către V.
Vătășianu în 1933: Copil de țăran francez, Țăran șezînd cu traista în spinare,
Evreu galițian, Convalescentă, Copil șezînd, Fată, Portiță și biserică, Capete
de evrei și galițieni, Peisaj cu cumpănă, Bivuac la Nicopole. Celelalte 86 de
desene din colecție au fost cumpărate ulterior anului 1930 din fondul Cioflec
sau de la Carol Pleșa și Venera Negru.
Virgil Cioflec este printre primii autori care realizează o
monografie dedicată pictorului în anul 1925, urmând-o pe cea scrisă de către
Alexandru Vlahuță în 1910 (cu o versiune în limba franceză din 1911).
Prin această expoziție, se dorește valorificarea lucrărilor
de grafică realizate de Nicolae Grigorescu, aflate în patrimoniul Muzeului de
Artă Cluj-Napoca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu