De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Constantin Codrescu (1931 - 2022)
Argument împotriva fumatului? Destule. Pînă ni le vom aminti pe toate,
să ne aprindem o țigară cu Constantin Codrescu.
Almanah Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1984.
Brâncuși din Coloana infinitului de Angela Plati.
Eleganță și gravitate, neliniște și încordare -
o creație memorabilă în Incident la Vichy de A. Miller.
O savuroasă compoziție: Tîlharul plîngăreț
din Testamentul cîinelui de Adriano Suassuna, împreună cu Nicolae Ifrim.
O privire care individualizează un personaj: Sir George Croft
din Profesiunea doamnei Warren de G. B. Shaw.
În postura unui romantic fără vîrstă -
Balul basolvnților de Viktor Rozov, alături de Constantin Dinescu.
Sinteză armonioasă a unui caracter contradictoriu: Alexandru Lăpușneanu
în drama omonimă a lui Virgil Stoenescu, la Botoșani.
Schimbul generațiilor pe scna Teatrului Mic:
alături de Dan Condurache în Nu sîntem îngeri de Paul Ioachim.
Transfigurat de misiunea eroului interpretat: Sfetnicul din Viteazul
de Paul Anghel, la Teatrul de Nord din Satu Mare.
Una dintre numeroasele montări la care a semnat atît regia cît și scenografia:
Frații Karamazov la Teatrul Național din Tîrgu Mureș.
Moment de tensiune în regie proprie: Cu călușul în gură d Alfonso Sastre;
parteneră Ildi Codrescu la Teatrul Maria Filotti din Brăila.
Aproape de nerecunoscut sub masca Avarului, la Botoșani.
Un personaj care filtrează viața prin gîndire:
Bărbatul, protagonistul piesei Politica de Theodor Mănescu,
la Teatrul Maria Filotti din Brăila.
Articol publicat în Reista Teatrul, Nr. 12. Decembrie 1984.
***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici: Wikipedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu