Arta plastică contemporană românească
Muzeul de Artă Recentă, București
27 martie 2019
Miercuri, 27 martie 2019, ora 19:00, la sediul MARe/Muzeul
de Artă Recentă, din bulevardul Primăverii 15, Sector 1, București, va avea loc
deschiderea expoziției temporare Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae
Grigorescu la Ion Grigorescu.
Curatori: Ioana Șerban și Erwin Kessler
La vernisaj va fi lansat catalogul bilingv (ro/eng) al
expoziției, produs cu Editura Vellant.
Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la
Ion Grigorescu cartografiază chipurile idealului feminin în arta românească, de
la jumătatea secolului 19 pînă la ora actuală. Catalizat social, politic,
arhetipal, erotic, idealul este punctul de fierbere al unor etape. Este reverie
sau, dimpotrivă, impas al reveriei. Idealul mediază între denumirea ce
indexează femeia și statutul/situația pe care aceasta o relevă, între
excepționalitate și anxietatea indusă de această excepționalitate.
Mamă, ibovnică, model sau fotomodel, țărăncuță, doamnă de
societate sau matroană, tovarășă polivalentă, zînă și cotoroanță, icoană și
totem păgân, activistă feministă, frumoasă fără corp sau nubilă pornografiată,
alter-ego digital, idealul feminin proliferează odată cu modernitatea, prin
mitizări, demitizări și remitizări succesive. Sunt câteva dintre ipostazierile
fetelor de vis, din vis sau de coșmar – reprezentări emblematice ce fluctuează
istoric, comunică asonant și sunt regenerate în mod contrastant uneori chiar
scandalos.
Cei doi Grigorești, Nicolae și Ion, sînt capete de pod
pentru două paradigme: expoziția nici nu începe cu Nicolae Grigorescu și nici
nu se încheie cu Ion Grigorescu. Dar fiecare coagulează visele despre
feminitate de dinainte respectiv de după el, de la țărăncuța-arhetip al
eternului rural românesc la acea everywoman ștanțată Pop-Art și
voyeurist-psihanalitic. Ambii Grigorești oferă borne ale unor feminități ce ar
putea fi considerate comune, aparent neutralizate prin poziția în societate
(față de doamna de viță nobilă a precursorilor lui Nicolae Grigorescu sau față
de femeia cerebrală, revendicativă față de propria identitate a succesorilor
lui Ion Grigorescu).
Miza expoziției este tocmai ascendentul acestor modele
asupra artei românești, de la mijlocul secolului 19-lea până în prezent. În
planul literaturii române aceasta ar corespunde idealului silfidei eminesciene
și idealului activistei, vizată de premiile Sofia Nădejde pentru literatură
scrisă de femei, lansate în 2018.
Blockbuster dublat de un studiu teoretic, expoziția va fi
acompaniată de catalogul bilingv dedicat explorării fulgurațiilor vizuale ale
feminității, așa cum a fost aceasta fantazată în cultura vizuală românească modernă.” (Ioana Șerban, curator).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu