joi, 1 noiembrie 2018

Dialoguri cinematografice și literare




Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


1 noiembrie 2018




    "În ‘85, între două spectacole în Occident, mă găseam pentru câteva zile în București. Într-o seară, primesc un telefon de la Băieșu: <Bătrâne, mi-a apărut o carte. Vreau să ți-o dau. Ad-o, eu plec mâine, o citesc în avion>", notează Lucian Pintilie în volumul Bricabrac. Așa a început povestea filmului Balanța și a colaborării dintre Ion Băieşu și Lucian Pintilie.
    Povestea romanului cu acelaşi titlu a început în 1976, odată cu filmul de debut al regizorului Alexandru Tatos, Mere Roșii, după un scenariu de Ion Băieşu. Dealtfel, scenariul a reprezentat punctul de plecare şi pentru Balanţa, singurul roman semnat de Ion Băieșu, publicat în 1985 într-o variantă cenzurată. Versiunea integrală a cărții a apărut abia în 1990 când Ion Băieşu a început să lucreze împreună cu regizorul Lucian Pintilie la scenariul filmului Balanța, pe care nu a mai apucat să îl vadă. Pelicula s-a lansat la Festivalului Internațional de Film de la Cannes. În același an, Ion Băieşu s-a stins din viață.
    Filmul prezintă povestea unei tinere absolvente care se luptă cu structurile rigide din România ultimilor ani ai perioadei comuniste. La momentul lansării în sălile de cinema (1992), Balanța a înregistrat un număr impresionant de spectatori în ţară și a fost difuzat în Europa şi pe continentul american.
    Joi, 1 noiembrie, de la ora 18:00, la Muzeul Național al Literaturii din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Balanța în regia lui Lucian Pintilie. Proiecţia va fi urmată de un dialog între scriitorul Marius Chivu și actorul Victor Rebengiuc.

Intrarea liberă

   Victor Rebengiuc este o figură marcantă în teatrul şi în cinematograful românesc. Din 1957 este actor al Teatrului Bulandra, jucând în peste 200 de piese numai pe această scenă. După performanța sa cu filmul Pădurea spânzuraților (1965) în regia lui Liviu Ciulei, Rebengiuc s-a lansat şi în cinema. A jucat în filmele lui Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip) și Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Paradisul ultimelor opriri, Niki și Flo, Tertium non datur), Stere Gulea (Moromeţii) şi, mai recent, în peliculele regizate de Cristi Puiu (Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea) sau Tudor Cristian Jurgiu (Câinele japonez). Pentru rolul interpretat în Câinele japonez, Victor Rebengiuc a fost recompensat în 2014 cu Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
   Marius Chivu este scriitor, cronicar literar şi traducător. A publicat cărţi de poezie (Vîntureasa de plastic), proză scurtă (Sfîrşit de sezon), jurnale de călătorie (Trei săptămîni în Anzi şi Trei săptămîni în Himalaya), precum şi un volum de interviuri cu scriitori (Ce-a vrut să spună autorul). A editat mai multe antologii, printre care 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu) şi Best of. Proza scurtă a anilor 2000. A tradus din Richard Ford, Paul Bailey, Tim Burton, Oscar Wilde şi Lewis Carroll. Este redactor-editor al revistelor Dilema veche şi iocan – revista de proză scurtă, precum şi realizatorul unui radio-talk săptămînal cu scriitori numit All You Can Read difuzat pe www.UrbanSunsets.com. Împreună cu scriitorul Florin Iaru, ţine cel mai longeviv atelier de creative writing din România.
   Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
   Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT, întâlniri care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
   CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu