Idei în Agora
Casa Filipescu-Cesianu, București
20 octombrie 2018
Muzeul Municipiului București vă invită să participați la o
nouă dezbatere Idei în Agora, organizată de această dată sub forma unui
Colocviu cu tema Ideile României Mari.
Evenimentul va avea loc pe data de 20
octombrie, între orele 13:00 – 20:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea
Victoriei 151).
Centenarul Marii Uniri este prilejul ideal pentru a regîndi
rezultatul unui proces istoric mai lung, simbolizat – dar nici început, nici
încheiat -- de 1 Decembrie 1918. Acest rezultat, numit informal România Mare, a
avut o existență scurtă și tumultuoasă, dar moștenirea sa intelectuală,
fascinația (hagiografică, nostalgică ori negativă) pe care o exercită, precum
și, mai rar, raportarea critică la toate acestea constituie și astăzi nucleul
înaltei culturi române.
Colocviul, adresat unui public inteligent, dar nu neapărat
de formație istorică și umanistă riguroasă, va aborda succint și critic cel mai
important patrimoniu al acelor două scurte decenii: ideile. Cu ce idei au
intrat cetățenii de diverse origini, socializări, condiții sociale și orientări
în România Mare? Cu alte cuvinte: care sunt originile intelectuale ale României
Mari? Care au fost ideile dominante în principalele sfere de activitate, de la
ideologie și politică la științe, de la cultură și educație la religie? Altfel
spus: care este istoria spiritului public din România Mare? Ce idei noi au
apărut? De unde? Cine și cum le-a adus, creat, promovat, aplicat,
instituționalizat, combătut? Cu ce rezultate și efecte (intenționate sau nu)?
Cu ce idei s-a ieșit din România Mare? Ce s-a ales de ele în timp? Ce rol joacă
ori ar putea juca ele astăzi? Au ele un viitor?
Ideile României Mari vor fi abordate de moderatorul Sorin
Antohi -- istoric al ideilor, eseist și traducător, cel care a inițiat și
coordonează seria Idei în Agora, membru în Academia Europaea -- împreună cu:
> Viorel Achim - cercetător științific gr. I la
Institutul de Istorie Nicolae Iorga, București, fost membru în Comisia
Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.
> Sorin Alexandrescu - profesor emerit al Universității
din Amsterdam și profesor la Universitatea din București, unde a fondat CESI
(Centrul de Ecelență în Studiul Imaginii), fost consilier al președintelui Emil
Constantinescu.
> Daniel Barbu - profesor la Facultatea de Științe
Politice, Universitatea din București (pe care a fondat-o), fost ministru al
Culturii și membru al Senatului României. Președinte al Autorității Electorale
Permanente.
> Călin Cotoi - profesor la Facultatea de Sociologie și
Asistență Socială, Universitatea din București.
> Daniel Dăianu - profesor la Școala Naţională de Studii
Politice și Administrative (SNSPA) din București. Membru în Consiliul de
Administrație al Băncii Naționale a României. Membru al Academiei Române.
> Virgil Nemoianu - William J. Byron Distinguished
Professor of Literature and Ordinary Professor of Philosophy la The Catholic
University of America, Washington. Membru în European Academy and Letters.
Membru de Onoare al Academiei Române.
> Victor Rizescu - conferențiar la Facultatea de Științe
Politice, Universitatea din București.
> Balázs Trencsényi - profesor, șef al Departamentului de
Istorie și co-director al Pasts Inc. Center for Historical Studies, Central
European University, Budapesta. Membru în Academia Europaea.
13:00-15:00 I.
Sorin Antohi, Ideile României Mari. O privire sintetică și o
agendă de cercetare
Daniel Dăianu, Economie și dezvoltare
Victor Rizescu, Liberalismul de stânga pe filiera
românească. O victimă a politicii memoriei?
15:00-15:15 Pauză
15:15-17:15 II.
Viorel Achim, Obsesia omogenității etnice și ‘studiile
minoritare” în România Mare
Călin Cotoi, Știința României Mari. De la sociologia
națiunii la biopolitica statului
Balázs Trencsényi, România Mare vs. Ungaria Mare. Transfer
ideologic, competiţie mimetică și paralelisme structurale
17:15-17:30 Pauză
17:30-19:30 III.
Sorin Alexandrescu, România, mare, mică, în șapte culturi
Daniel Barbu, Imperium vs. majestas. 1918 sau o poveste
despre două revoluții din care a rămas doar una
Virgil Nemoianu, România multiplă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu