duminică, 18 februarie 2018

Tradiții de Mărțișor




Grigore Leșe 


Casa Memorială Tudor Arghezi, 

Muzeul Național al Literaturii Române, București 


1 martie 2018





   Despre tradițiile de Mărțișor va povesti Grigore Leșe la Muzeul Național al Literaturii Române joi, 1 martie 2018, atât la Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărțișor, de la ora 12:00, cât și în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), de la ora 19:00.
   În lada de zestre a poporului nostru exista un obicei unic, cel al Mărțișorului. 1 Martie era considerată o zi magică, o zi a iubirii, o zi al cărei secret consta într-un fir de lână alb împletit cu un fir de lână roșu. Săpăturile arheologice efectuate la noi au scos la iveală mărțișoare cu o vechime mai mare de 8.000 de ani. Având forma unor mici pietre de râu colorate în alb și roșu, ele erau înșirate pe ață și se purtau la gât. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, era atribuită vieții, femeii, iar albul era conferit de limpezimea apelor, de albul norilor, specific înțelepciunii bărbatului. Șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii, masculin și feminin. Culorile alb și roșu reprezintă pentru români o revărsare de sentimente pline de speranță și de gânduri de primăvară.
    Răspândit în toate provinciile țării, mărțișorul a fost pomenit prima dată de Iordache Golescu. Fetele trebuia să-l poarte timp de 12 zile la gât, apoi îl prindeau în păr și-l țineau până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. Apoi legau creanga pomului cu șnurul, pentru ca tot anul să le fie fața frumoasă și albă. După vechiul calendar, 1 martie era începutul unui Nou An. Obiceiul Mărțișorului este o sărbătoare unică, ea nu există decât în spațiul carpatic și datorită frumuseții sale speciale a fost împrumutată și de popoarele vecine.
   Grigore Leşe s-a născut în satul Stoiceni din Maramureș, la 20 februarie 1954. Studiază fagotul la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, unde obţine titlul de Doctor în Muzică în 2003, cu calificativul Summa cum Laudae. Predă cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Realizează emisiuni de etnomuzicologie şi etno-antropologie la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română pentru care primeşte importante premii naţionale şi internaţionale. Inițiază și coordonează proiectul Ultimii Rapsozi la Institutul Cultural Român, precum și proiectul Tarafuri și fanfare al Mișcării de Rezistență. Primește titlul academic Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Arad (2011). Este Ambasador al Turismului Cultural și primul Cetățean de Onoare al județului Maramureș.
    Accesul publicului la eveniment este gratuit. Ocuparea locurilor se face în ordinea sosirii participanților, în limita locurilor disponibile, acest lucru realizându-se între orele 17:30-18:00.
Vă așteptăm cu drag!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu