Muzeul Municipiului București
13 iunie - 20 august 2017
"Ca istoric și arheolog medievist afirm, după o viață de
cercetări, cu predilecție în București, că bulgărele de aur al Istoriei
Capitalei sălășluiește în centrul de început al cetăților, al târgului
comercial și meșteșugăresc, devenit oraș, a vieții ce a dăruit calitățile unei
reședințe voievodale transmisă întregului popor drept Capitală a României.” (Panait I. Panait)
Expoziția O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche este
deschisă la Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București, în perioada 13 iunie –
20 august 2017.
Vernisajul va avea loc marți, 13 iunie 2017, ora 17:00, la
Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu nr. 2)
"La 27 aprilie 2017 s-au împlinit 45 de ani de la
deschiderea Muzeului Curtea Veche. Organizat în vestigiile Palatului Voievodal
din București, reședința oficială a domnitorilor Țării Românești, Muzeul Curtea
Veche prezintă mărturii istorice de maximă importanță pentru cunoașterea
istoriei Bucureștilor.
Înființarea muzeului a reprezentat încununarea muncii unei
echipe multidisciplinare, formată din arheologi, arhitecți și ingineri
constructori, care, în deceniile șase și șapte ale secolului trecut, au
contribuit la clarificarea unor momente controversate privind formarea târgului
Bucureștilor.
În anul 1953 se înființa Șantierul Arheologic București,
aflat sub coordonarea Academiei Române, care își propunea să clarifice
aspectele controversate ale istoriei Capitalei din cele mai vechi timpuri până
în perioada contemporană. Pentru cercetătorii interesați de întemeierea
târgului Bucureștilor și de localizarea cetății lui Vlad Țepeș, acest eveniment
a fost de bun augur, întrucât a fost începută o intensă campanie de cercetare
arheologică a colinelor Radu Vodă și Mihai Vodă, precum și a spațiului din
jurul Bisericii Curtea Veche.
Primele rezultate obținute în urma săpăturilor din
apropierea Bisericii Curtea Veche nu au întârziat să apară; s-au descoperit
vestigii din secolele XV-XVIII, care acopereau, așadar, o perioadă mare de
timp.
În paralel cu cercetarea teritoriului din apropierea
bisericii domnești ctitorită de către Mircea Ciobanul, s-au efectuat săpături
și pe străzile Franceză, Soarelui și Șepcari, ocazie cu care s-a descoperit un
lucru interesant, și anume că între pereții construcțiilor existente la acea dată
s-au identificat resturi de ziduri vechi. Acest fapt a deschis noi orizonturi
de cercetare pentru specialiști, a permis formularea mai multor ipoteze de
lucru și a impus totodată extinderea ariei de cercetare, ajungându-se astfel la
imobilele de pe străzile Franceză și Soarelui. Surpriza descoperită într-o
pivniță a unei clădiri situată pe strada Soarelui nr. 10 (acest imobil există
și astăzi, ca mărturie a acelor vremuri) a fost imensă: aici a fost identificat
un fragment din zidurile care alcătuiau subsolurile Palatului Voievodal din
vremea lui Mircea Ciobanul. Putem spune că în această pivniță s-a atins punctul
culminant al campaniei de cercetare începută în anul 1953 și tot de aici a
început procesul de identificare și scoatere la lumină a vestigiilor fortăreței
din secolul al XIVlea, a cetății lui Vlad Țepeș și a Palatului Voievodal. În
concordanță cu legislația din acea perioadă, s-a luat decizia demolării
construcțiilor ridicate peste acest tezaur valoros, iar proprietarii imobilelor
sacrificate au beneficiat de o justă despăgubire.
În condițiile în care teritoriul ocupat de Curtea Domnească
a fost eliberat, au ieșit la lumină și alte vestigii, precum o coloană de la
loggia din vremea lui Constantin Brâncoveanu, fragmente din zidurile care
alcătuiau Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul și culoarul care făcea legătura între
Biserica Curtea Veche și Palatul Voievodal.
Aceste descoperiri capitale pentru cunoașterea istoriei
Bucureștilor au fost valorificate din punct de vedere muzeistic prin
înființarea Muzeului Curtea Veche.
O mențiune specială și un omagiu trebuie aduse colectivului
științific, alcătuit din Panait I. Panait, Aristide Ștefănescu, Dinu V.
Rosetti, Gheorghe Astancăi, Mihai Sânpetru, Letiția Ionescu- Lăzărescu și
Constantin Căzănișteanu, care a condus cercetările arheologice de la Curtea
Veche și a redat Capitalei o parte însemnată a patrimoniului său.” (Gabriel Stelian Constantin).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu