România de-altădată
Inundațiile din luna mai 1970
Un volum care mi-a readus în memorie o perioadă din adolescență.
De fapt, de-abia împlinisem 14 ani.
Am fost conectat la acest adevărat dezastru, inundațiile din primăvara lui '70.
Prin transmisiile de la radio și televizor sau prin lectura ziarelor vremii
(Flacăra, Săptămîna, România Liberă sau Scînteia).
Peste căteva luni am vizionat și-un film documentar-artistic.
Apa, ca un bivol negru.
Deși avizat de cele întâmplate, impactul peliculei a fost covârșitor.
Am căutat filmul pentru a-l revedea și a vă da un link către acesta.
Din păcate, căutările mele au fost lipsite de succes.
Despre el, vă puteți informa însă de aici:
Aș mai dori să subliniez un lucru, poate într-un limbaj mai lemnos pentru unii.
În acea perioadă Conducătorul era alături de popor. Iar poporul era alături de El.
Peste zece ani, lucrurile aveau să se schimbe din ce în ce mai dramatic.
Iar peste încă nouă ani...
Editura Politică, București. Ianuarie 1971.
Peste ani și ani, cînd vom privi această imagine din Satu Mare,
ne vom aduce aminte de cumplita primăvară a lui '70.
Puhoaiele s-au năpustit cu o furie năprasnică asupra digurilor,
sfărîmîndu-le.
Casele, insulițe stinghere pe apele revărsate peste satele brăilene.
Vedere panoramică a Aiudului înconjurat de ape.
Nici orașul de la poalele Feleacului n-a fost cruțat de stihiile dezlănțuite.
O zguduitoare imagine pe care urmașii urmașilor noștri o vor privi cu uimire:
o stradă din Mediaș, transformată într-un adevărat canal venețian, pe care nu
se circulă cu gondola, ci cu pluta improvizată din cîteva scînduri.
Peste cîmpurile unde unduiau holdele, unde se ridicau casele oamenilor
din satul Decia, au năvălit hoțește puhoaiele.
Ca un transatlantic surprins de furtună, Combinatul dejean pentru
industrializarea lemnului înfruntă apele dezlănțuite.
Unde nici bărcile de salvare n-au mai putut ajunge, au ajuns într-un efort suprem
elicopteriștii.
Iată ce a mai rămas din gospodăriile înfloritoare ale
sătenilor din Ilia, județul Hunedoara.
Grinzi prăbuțite sub uriașa încleștare a stihiilor naturii, o fereastră,
unde cu cîteva ceasuri înainte de dezastru rîdeau mușcatele, iată tot
ceea ce a a mai rămas dintr-o casă.
O imagine obișnuită din timpul inundațiilor bărci circulînd în umbra blocurilor,
printre mașinile acoperite de ape.
Ruine, ruine. Aceasta este strada Podeni din Tg. Mureș.
De fapt, a fost strada Podeni.
Instantaneu de la fabrica de conserve Zagna Vădeni.
De mecrezut și totuți ade
Focul nestins al cuptoarelor noului Combinat chimic de la
Tîrnăveni a fost oprit în căteva clipe de stihiile naturii.
Și aici, apele au distrus totul în cale.
Idem.
Pretutindeni apă. Alba-Iulia s-a transformat într-o adevărată așezare lacustră.
q
Pe cheiul portului Giurgiu, apa Dunării s-a năpustit încercînd
să ia cu asalt și clădirea.
Un om, ziduri, un număr de casă - prezență solitară -
în dezastru de mari proporții de la Satu Mare.
Apa trece, pietrele rămîn. Iată de fapt ce a rămas din Strada Gheorghe Barițiu.
Obiectivul aparatului de fotografiat s-a oprit la acest morman de ruine,
cîndva un colț de stradă.
Așa arăta uzina Automecanica, la cîteva ceasuri după ce apele furioase
s-au revărsat peste maluri.
Bunicul și nepoata. Instantaneu care vorbește singur despre dramaticele zile
și nopți ale Mediașului.
Între cer și ape. Încă un om salvat de furia puhoaielor.
În revărsarea lor oarbă, apele dezlănțuite au inundat cîmpuri mănoase,
au pătruns în casele oamenilor.
Idem.
Cu fiecare oră cotele apelor cresc, cresc continuu.
Imagini atît de des întîlnite după năprasnica lovitură dată de
furia apelor dezlănțuite.
Idem.
Aici a fost casa mea...
Secretarul general al partidului a sosit în mijlocul populației sinistrate
din Satu-Mare. Pretutindeni este întîmpinat cu căldură și dragoste,
cu recunoștință pentru ajutorul acordat de partid și de stat.
Conducători de partid și de stat, într-o zonă sinistrată.
Distrugeri, suferințe. Într-un cuvînt: inundații.
Primele ajutoare pentru sinistrați. Pînă la începerea marii bătălii
a reconstrucției, corturile au adăpostit pe cei rămași fără acoperiș.
La chemarea partidului, uriaș generator de energii, cu mic cu mare participă
la acțiunea de refacere a zonelor calamitate.
Încă de la început, cînd apele Someșului s-au repezit cu o furie oarbă
asupra Dejului, secretarul general al partidului a venit în mijlocul populației.
Prezența și cuvîntul său au încălzit inimile, au îmbărbătat conștiințele.
Simbol al suferinței, imaginea acestei țărănci din satul Cucu-Mureș
arată cît de mare a fost dezastrul pricinuit de inundații.
Elicopteriști în acțiune.
Lîngă zidurile casei distruse se ridică un cort. Vremelnică locuință
deoarece și țăranii din Chețani, jud. Mureș, își vor reface gospodăriile
cu ajutorul statului.
În același sat Cuci, unde multe case au fost prăvălite de ape, oamenii au și
început vasta operă de refacere pe noile terenuri ce le-au fost atribuite.
Ți aici, la Tg. Mureș, ca pretutindeni în zonele calamitate, prezența
tovarășului Nicolae Ceaușescu dă oamenilor încredere, curaj. Ei știu
că și la bine și la greu se pot bizui pe partid, pe conducătorul său.
Bătrîni, femei, copii, salvați din casele înconjurate de ape, sînt transportați cu barca
acolo pe unde doar cu o zi înainte treceau cu piciorul, pe caldarîmul străzii.
Un răgaz binevenit pentru acești flăcăi ai noștri, îmbrăcați în haina militară.
Apoi, vor porni iar în vitejeasca lor acțiune pentru salvarea vieților și a bunurilor.
Eroism + omenie = salvator. Iată, sintetic, spiritul civic în acțiune.
;i pe aici au trecut puhoaiele. Cu calm, cu dîrzenie, această familie sighișoreană
sinistrată, asemenea a mii și mii de familii, nu săa șăsat copleșită.
La albumul dezastrului o imagine dramatică, o imagine simbol:
centrul Sighișoarei.
Acum sînt doar foi de hîrtie acoperite de apă și mîl. Înainte de inundații
aceste foi reprezentau cărțile bibliotecii și caietele pe care scriau elevii
Școlii generale nr. 1.
Pînă și drumul de fier Sighișoara - Vînători - Odorhei n-a putut rezista
în fața apelor dezlănțuite. Dar mai tari decît puhoaiele sînt oamenii care
au trecut la acțiunea de refacere.
Înaintînd prin mîlul lăsat de ape în halele fabricii de confecții de mătase,
muncitorii nu cunosc odihna. Totul trebuie să fie ca înainte de inundații,
totul trebuie să intre în normal.
Și ei au avur de suferit de pe urma inundațiilor.
Ce au năruit în furia lor oarbă apele, refac oamenii.
Calea ferată a fost ruptă, dar oamenii o vor repune curînd în circulație.
Trenurile vor avea iar "cale liberă".
Podul de peste Mureș a fost smuls ca o jucărie de apele mînioase.
La refacerea lui lucrează cu abnegație și dăruire de sine militarii.
Apele în jur, și ca o ironie a soartei, oamenii se înșiră în fața
butoaielor cu apă potabilă.
Atît a mai fost salvat din casă: divanul.
O grăitoare imagine a solidarității umane: sinistrații din Satu Mare
sînt primiți cu căldură și dragoste de cetățenii băimăreni.
Pe frontul luptei împotriva inundațiilor au apărut și foile volante.
Pînă cînd noile construcții ridicate cu ajutorul primit din partea partidului
și statutului vor fi gata, familiile de sinistrați vor locui aici, în corturile
amplasate în parc.
După ce apele s-au retras, oamenii, minunații muncitori de la Emailul Roșu,
au început de-îndată să pună ordine în marea lor casă care este uzina, pentru
ca viața să reintre cît mai grabnic pe făgașul normal.
A avut loc, pe 18 mai 1970, și ședința Biroului Executiv al
Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste.
Solidaritate socialistă, profund patriotică, în acțiune.
Cetățenii capitalei vin în ajutorul zonelor calamitate.
Idem.
Muncitorii uzinelor bucureștene 23 August hotărăsc într-o adunare
spontană să ajute populația sinistrată.
În întreaga țară, ca și aici la Ocna de Fier, județul Caraș-Severin,
săau deschis centre de colectare a obiectelor de îmbrăcăminte oferite
cu o caldă solidaritate de cetățeni. Fiecare și-a făcut un titlu de mîndrie
din a veni în sprijinul oamenilor aflați în suferință.
Pentru a ajuta la refacerea întreprinderilor calamitate și a diminua pierderile
pricinuite de inundații, nenumărate colective de muncitori au hotărît să lucreze
în mod voluntar în timpul liber. Așa au făcut și muncitorii țesătoriei Suveica
din capitală, care recondiționează țesături ale fabricilor din Mureș și Sighișoara.
La creșa Mihai Bravu din capitală au sosit micii oaspeți din
Satu-Mare, copii ai sinistraților din acest oraș. Aici ei au fost primiți
cu căldură și dragoste.
Din întreaga lume sosesc ajutoare în îmbrăcăminte, medicamente, alimente,
donații în bani oferite de către state, guverne, organizații internaționale,
persoane particulare. Este încă o mărturie a prestigiului de care se bucură
poporul nostru, constructor al socialismului, care nutrește sentimente de
prietenie și stimă pentru toate popoarele lumii.
Idem.
Într-o zonă sinistrată a sosit pîinea trimisă din orașul învecinat.
Datoriță măsurilor operative luate de conducerea partidului și statului,
personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, populația n-a avut de suferit,
fiind aprovizionată tot timpul cu alimentele de strictă necesitate.
Conducătorii de partid și de stat analizînd la fața locului,
de-a lungul Dunării, măsurile luate pentru a stăvili puhoaiele.
Cînd apele amenințau Insula Mare a Brăilei, Secretarul general al partidului,
împreună cu alți conducători de partid și de stat, a discutat cu reprezentanții
organelor locale asupra situației existente, dînd prețioase indicații pentru
preîntîmpinarea inundațiilor.
În mijlocul cetățenilor din Brăila, în timpul luptei împotriva inundațiilor.
Oamenii fac și aici un dig viu în calea viiturii.
Pînă și hergheliile de cai au pornit îngrozite din calea stihiilor, căutînd refugiu.
Tor ce au avut acești țărani de pe meleagurile brăilene a fost acopeit de ape.
Le-a rămas o brumă de lucruri și un car de nădejdi. Ei știu că alături de ei
se află îara întreagă, unită într-o impresionantă solidaritate socialistă.
Cetățeni, militari, membrii ai gărzilor patriotice au răspuns ca un singur om
chemării partidului, muncind zi și noapte fără odihnă la consolidarea digurilor
puse în calea apelor năvalnice ale Dunării.
Idem.
Bravii noștri ostași și-au făcut cu cinste datoria față de popor, binemeritînd
înalta apreciere a Comandantului suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a
întregii noastre națiuni. Iată-i pe ostași în plină acțiune într-o localitate acoperită de ape.
Ostași ai forțelor noastre armate lucrînd la refacerea liniei ferate Brăila - Galați.
Satu-Mare...Camioanele purtînd litera A - Armata - trec neostenite
pe străzile orașului.
Elicopterele armatei acționează zi și noapte pentru a pune în afară de pericol
viețile cetățenilor, așa cum arată instantaneul acesta de la Gura Arieș.
Ce să mai alegi? Totul a fost luat de apă aici la Chiperești, județul Iași.
La Uzina Rulmentul din Bîrlad.
În tînăra cetate industrială a Iașului. Se vizitează moderna uzină de fibre sintetice.
O mare mulțime de oameni, zeci și zeci de mjii de ieșeni, îl aclamă pe
secretarul general al partidului, manifestîndu-și dragostea și atașamentul
față de partid, hotărîrea de a înfăptui neabătut politica înternă și externă a
Partidului Comunist Român.
Cărămida este gata. Construcția unei noi case poate începe.
La luptă pe frontul reconstrucției.
Pe străzile Sighișoarei, greu lovite de inundații, se construiesc noi locuințe.
Idem.
Fabrica de cărămizi Sighișoara, refăcută după trecerea furiei apelor,
produce intens cu întreaga capacitate pentru reconstrucția orașelor
și satelor calamitate.
Printre comunele din județul Sibiu, lovite de ape, se numără și comuna Dîrlos.
Aplicîndu-se prevederile hotărîrii partidului și guvernului privind ajutorarea
populației sinjistrate, s-au acordat ajutoare bănești în valoare de 550 000 lei
cetățenilor comunei și 1 615 000 lei C.A.P.
Mediaș - unul din orașele grav afectate de inundații. Pulsul orelor de
reconstrucție se simte și aici. Pe șantierul celor 7 blocuri pentru sinistrați, în
care vor fi adăpostite peste 300 de familii, se lucrează după programul de zi-lumină.
Multiplicați imaginea socotind fiecare din localitățile lovite de inundații și veți obține
o probă concretă a eforturilor constructive!
Sprijin frățesc pentru reconstrucția satelor.
Una din străzile în reconstrucție din Satu Mare.
Zeci de case noi pentru locuitorii sinistrați din comuna
Lacul lui Bălan, județul Vrancea.
***
Bătălia în care numele propriu al eroismului a devenit românia
Articol, semnat Victor Bîrlădeanu, publicat în Almanahul Femeia 1971.
Decembrie 1970.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu