Muzeul de Istorie Roman
Colecțiile Gorea Iulian și Ștefan
2 mai - 9 iunie 2017
Muzeul de Istorie Roman găzduiește, în perioada 2 mai - 9
iunie 2017, expoziția Jucării de altădată – aparținând colecționarilor Gorea
Iulian și Ștefan din Piatra Neamț. Expoziția se adresează în special copiilor,
în vitrine putând fi vizionate o gamă diversă de jucării grupate pe categorii –
maşini industriale, maşini de transport (autobuze, tramvaie, trenuri), maşini
de curse, maşini militare, dar şi păpuşi, jocuri sau instrumente muzicale. În
cele ce urmează prezentăm cîteva jucării mai deosebite (descrierile sunt
preluate de pe siteul http://muzeuljucariilor.ro/):
- autobuzul ONT, replica în miniatură a celui adevărat de la
Oficiul Naţional pentru Turism - jucăria care se epuiza prima în librării în
anii 70. Autobuzul ONT era realizat de fabrica Metaloglobus înfiinţată în 1923
de industriaşul austriac Weiss Manfred (Metaloglobus producea ambalaje
metalice, cazane, numere stradale si felinare pentru ţările arabe; după
naţionalizare, muncitorii se specializează şi în inoxuri, fermoare şi cartuşe
de vânătoare, iar în 1965 deschid secţia de jucarii. 4-5 milioane de căţei,
pisoi şi veveriţe de pluş sau puşti, mitraliere, trompete şi tamburine din fier
erau produse anual aici).
Jucăria era realizată din foarte multe piese având elemente
din tablă cromată, elemente din tablă vopsite, roţi din cauciuc, capace
metalice vopsite. Bara era separat, farurile erau piese separate iar gemuleţele
din plexiglas.
- tramvaiul realizat din tabla de cunoscuta firma AGATEX din
Timişoara era una din jucăriile populare în România anilor ‘60-‘80. Prima
variantă a apărut în 1966 fiind o copie a unui tramvai real care circula pe
străzile Timişoarei. Mecanismul simplu cu volant asigura motorizarea micului
vehicul. Incidentele micuţilor cu muchiile tăioase şi pantograful metalic ale
jucăriei au facut să se încerce realizarea unei variante mai compacte şi mai
sigure în anul 1979. Feţele surâzătoare ale pasagerilor copii litografiate pe
tabla ambutisată au înlocuit ferestrele decupate şi pantograful metalic fragil
a fost înlocuit cu unul de plastic şi mai fragil. Barele de protecţie metalice
din faţă şi din spate au fost înlocuite cu unele din plastic iar genţile din
plumb ale roţilor primei variante au fost înlocuite cu unele din PVC. Varianta
din anii 80 în spiritul economiilor la materiale (dictate de linia partidului)
era realizată simplificat dintr-o tablă mai subţire, vopsită superficial iar
unele piese, acoperişul şi şasiul, erau din tablă galvanizată, doar lăcuită,
creând iluzia unei vopsele metalizate. Contrar aşteptărilor cele mai multe
supravieţuitoare sunt din prima variantă. Preţul jucăriei era de 23 de lei în
1966 şi in 1979 a ajuns la 37 de lei. Ultimele tramvaie au rezistat în librarii
până în anii ‘91-‘92.
- răţoiul Donald a fost o jucărie foarte populară în România
anilor ‘70-‘80. Realizat din cauciuc de către fabrica Arădeanca în anii ‘70, a
fost o jucărie nelipsită din grădiniţele, creşele şi locuinţele din România
acelor ani. Există două modele - Donald marinar şi Donald chitarist, cea din
urmă fiind o variantă mai rară. Figurinele sunt probabil copiate după jucării
occidentale.
Datorită faptului că erau pictate manual există multe
diferenţe între exemplare, fiecare fiind aproape un unicat. O ciudăţenie o
constituie tatuajul inimioarei străpunse de pe unul din braţele jucăriei, fiind
probabil singura jucărie cu tatuaj din epoca comunistă.
Fiind o jucărie foarte rezistentă s-au păstrat foarte multe
exemplare până în zilele noastre.
- “Cine știe răspunde” un joc electric instructiv pentru
copii între 7-12 ani realizat de Cooperativa Unirea din Petroșani în anul 1971.
Cu acest joc un copil sau mai mulți se puteau juca încercând
să răspundă la 250 de întrebări aflate pe cele 5 planșe ale lui. Răspunsul
corect dat atingând 2 contacte electrice, producea aprinderea unui bec.
Alimentarea jocului se face cu o baterie de 4,5 V care era instalată în cutia
jocului. Întrebările și răspunsurile jocului sunt din mai multe domenii:
geografie, zoologie, botanică, ghicitori. Având în vedere că legăturile
electrice din cutie erau aceleași, după un timp de practicare a jocului copii
puteau învăța unde erau situate răspunsurile pe planșele jocului.
- păpuşile Arădeanca, (fabrica de aici fiind cel mai vechi
producător autohton de păpuşi)
Păpuşile de la Arădeanca erau atât de apreciate încât în
anii ‘80 mergeau la export nu doar în ţările sovietice, ci şi în Marea
Britanie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu